A venit vacanța parlamentară,

dar lucrurile sunt mai încurcate ca oricând. Și dacă parlamentarii își doresc o perioadă de liniște și refacere, ca și prim-ministrul Victor Ponta, ei bine, numai liniște și refacere nu vor avea. Deoarece de mai toate marile proiecte ale majorității de guvernământ s-a ales praful și pulberea: nici vorbă de revizuirea Constituției, nici vorbă de regionalizare, nici vorbă de reformarea statului de drept, a economiei, a educației, a sănătății, a administrației…
Și mai e ceva care nu pică bine: de obicei, plecarea în concediu se face după un an greu de muncă, de realizări mai mari sau mai mici, iar zilele, săptămânile libere vin să aducă satisfacția muncii împlinite. Numai că, după un semestru de activitate parlamentară, nu-mi sare nimic important în ochi când e vorba de rezultate: și-au votat moțiuni, și-au apărat colegii de dosarele DNA, și-au atribuit pensii mărite… Din toate acestea lipsește numele țării și al poporenilor care le-au dat degeaba votul.
Veți spune că nu e pentru prima dată când se întâmplă astfel, ceea ce e adevărat, însă acum restanțele parlamentare se adaugă unor crize de leadership guvernamental ieșite din comun: prim-ministrul a fost operat în Turcia, fiind indisponibilizat pentru mai bine de o lună, deocamdată, și-a desemnat cu de la sine putere un locțiitor, ca și cum România ar fi moșia pe care este el vechil. Din păcate zilnic se pierd milioane și milioane de euro din fondurile europene, investițiile scad, serviciile sociale băltesc, legea votului prin corespondență, așijderea.
Așadar, în timp ce alegătorii au fost uitați, s-a „reușit” un semestru de activitate parlamentară dedicată mai cu seamă intereselor proprii: încercarea de slăbire a Justiției prin modificarea a Codurilor Penale în așa fel ca aleșii să nu mai sufere „prigoana” DNA. Iar atacurile nu vin numai din partea deputaților și a senatorilor, ci și din partea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și a prim-ministrului Victor Ponta, dar cică nu în numele instituțiilor din care fac parte sau le conduc, ci în numele lor personal.
Nu că ar fi singura ipocrizie, dar, ca reprezentanți de seamă ce sunt ei, parlamentarii, ar fi putut cere o mediere din partea altor instituții ale statului, de exemplu, din partea președinției care să rezolve diferendul între domniile lor și justițiari. Însă aici nu de diferende era vorba, ci de ditamai dosarele penale ale lui Victor Ponta, Dan Șova și alții, iar aceste dosare vor fi „mediate” de judecători.
Așa că declarațiile lor împotriva DNA și ÎCCJ au fost socotite „încălcări ale independenței Justiției”, urmând să tragă ponoasele, chiar dacă nu le va păsa cine știe ce. Și nu le va păsa fiindcă agonia se prelungește: președintele a semnat decretul de numire ca interimar a lui Gabriel Oprea, liderului UNPR, ocazie cu care putem declara „senini” ca România a ajuns la mâna traseiștilor.
Iar la mâna traseiștilor este din 2009, când PSD n-a mai dorit să facă parte din visul lui Traian Băsescu. Tocmai atunci s-a ivit soluția salvatoare: Emil Boc a avut mai departe majoritate de guvernământ prin grupul de traseiști adunați în grabă în jurul actualului prim-ministru interimar, grup devenit UNPR în 2010. Ei, bine, de atunci toate guvernele au fost la mâna traseiștilor, cu excepția Guvernului USL, iar fenomenul a făcut pui: PLR al lui Călin Popescu-Tăriceanu.
Acum vine vacanța parlamentară, dar vine degeaba: guvern interimar până la însănătoșirea lui Victor Ponta, existența a două centre de putere în Executivul României, fiindcă toate deciziile lui Gabriel Oprea vor fi cenzurate de Victor Ponta, decis să nu-i scape puterea din mână. Plus deciziile pe care va dori să le impună prim-ministrul en titre operat la genunchi.
Firește, prin diligențele prim-ministrului interimar, generalul Gabriel Oprea, strategia de apărare a trecut câine-câinește, s-a reușit și aprobarea Codului Fiscal, pentru a face posibilă scăderea TVA, și a Legii electorale, dar, până la plecarea în vacanță, același lucru ar trebui să se întâmple cu legea Votului prin corespondență și numirea șefului SIE, poate Mihai-Răzvan Ungureanu, poate altul. Între timp, lucrurile se complică prin fisura creată în coaliția de guvernământ. Îl susțin sau nu pe prim-ministrul interimar?

Petru Tomegea

Etichete: , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: