Impostura ia cu asalt Primăria Capitalei

Mă veți întreba ce caută un provincial în această ecuație complicată a alegerilor pentru București, iar răspunsul va fi unul de bun simț: Capitala României e și a celor „de la țară”, iar primarul general e a doua funcție în stat ca vizibilitate. Pe deasupra, primarii capitalelor europene, inclusiv ai Bucureștilor, și-au folosit mandatul ca pe o trambulină politică extraordinară: aproape fără greș au fost rezerva de cadre pentru premieri și președinți…, nu și invers.
În aceste condiții, oricare cetățean al României este obligat civic și moral să privească cu atenție identitatea, valoarea înscrișilor pentru cea mai râvnită demnitate publică bucureșteană precum și intențiile formațiunilor politice. Deoarece situația actuală este, din păcate, soră cu decepția: aproape fără excepție, candidații nu au nici anvergura, nici imaginea, nici notorietatea necesare unui astfel de demers, iar despre lipsa competențelor și a expertizei administrative aduc mărturie zilnic jurnaliștii și televiziunile.
Însă poate că lucrul acesta ar putea fi suplinit prin învățare, căci nimeni nu se naște primar, nici președinte, premier, ministru. Din păcate nu pot confirma aptitudinile și voința de a învăța ale candidaților, cu atât mai mult cu cât științele politice și administrative nu se bucură de cine știe ce trecere printre politicienii noștri.
La o simplă privire, nici trecutul, background-ul candidaților înscriși până acum în cursă nu sunt încurajatoare, iar perspectiva de a ajunge alături de „colegii” lor primari ai celorlalte capitale ale statelor UE îmi dă fiori. Mi-a dat fiori și până acum, căci, socotind după calitatea administrației noastre locale, după numeroasele dosare ale DNA și condamnări ale justiției, după lipsa profesionalismului și a moralității, după nivelul execrabil de reprezentare a intereselor bucureștene, niciunul dintre primarii postdecembriști nu s-a ridicat la înălțimea funcției.
Nu știu ce șanse au ceilalți doritori, dar PSD și mare parte din mass-media dau ca sigură reușita Gabrielei Vrânceanu-Firea (-Pandele), ceea ce înseamnă că social-democrația românească o consideră cel mai bun politician al său, unul model. Ei, bine, cu acest model de politician spațiul public are o mare problemă: vârf de lance în campania electorală prezidențială a lui Victor Ponta, doamna care acum se vrea primar general al Capitalei României a reușit printr-un comportament mai mult decât condamnabil să-și compromită totalmente poziția de candidat eligibil.
În toată bătălia electorală, s-a evidențiat alături de Dan Șova și alții prin atacuri grosolane, descalificante la adresa contracandidatului Iohannis, încercând cu toții să mârșăvească, să desfigureze omul, neamțul, nu politicianul prin acuzații josnice și naționalist-primitive: ba că e gângav, mut, inapt să articuleze o propoziție în limba română, ba că nu e în stare să aibă copii, ba că a fost amestecat în traficul („vânzare”) de copii – teme foarte sensibile în România, ba că este sluga Angelei Merkel, a americanilor și a lui Băsescu… Dar acuzația cea mai mizerabilă e legată de naționalitate: candidatul PNL e neamț și „habar n-are”, iar Ponta – român get-beget și e cel mai tare. În concluzie: Iohannis n-are ce căuta în fruntea României.
Amintindu-mi cât de convingătoare și sigură era pe susținerile sale, nu pot să-i dau crezare acum când își pune cenușă în cap și „regretă momentele din campania pentru Cotroceni, când l-a acuzat pe Klaus Iohannis că nu este «un bun familist» pentru că nu are copii”. Ba chiar ne promite că „în campania pentru Bucureşti, vrea să demonstreze că este altfel şi nu îşi va denigra contracandidaţii”, dar, în afara alor săi, cine-ar pute-o crede?
Firește, până la urmă Gabriela Vrânceanu-Firea va fi un primar ca și alții, doar că atât bucureștenii cât și noi provincialii ne-am dori o personalitate reprezentativă pentru Capitala României, una care să stea cu cinste și demnitate alături de primarii celorlalte metropole europene. Din păcate lucrul acesta încă nu va fi: e prea rușinos trecutul recent al candidatei, iar ceea ce s-a întâmplat se poate repeta.

Petru Tomegea

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: