Mascarada reformării clasei politice

Nu mi-am închipuit că alcătuirea listelor de candidați pentru alegerile parlamentare din decembrie nu va ține cont de mult clamatele reforme interne de partid, reforme pavate cu bune intenții care ar fi dus cât de cât la primenirea structurii parlamentare și a consiliilor locale. Evitarea criteriilor de desemnare a candidaților la locale a arătat însă cu foarte mare claritate că partidele nu au niciun chef de schimbare: fără aportul baronilor locali și al servitorilor acestora s-ar fi ajuns la pierderea multor voturi.
De ani buni, discursul reformator al liderilor de partid și al formatorilor de opinii a devenit din ce în ce mai înfocat, liderii de partid întrecându-se în decaloguri cu principii austere în baza cărora incompetenții, compromișii, erodații, penalii… să facă pasul înapoi. În fond, activitatea unei formațiuni politice ar putea fi susținută de foști și din rândul al doilea, ba chiar cu și mai evidente rezultate.
Numai că frica de nou, aroganța, egoismul feroce, teama că fără astfel de personaje s-ar ajunge la dispariția partidului, la nenorocirea județului și a țărișoarei au fost încurajate de complicitatea subînțeleasă a șefilor de partide și au dus la menținerea aceluiași statu-quo postdecembrist: la vremuri noi, tot noi! Chiar dacă întocmirea listelor de candidați cu aceiași cai bălani și reușita lor în alegeri va însemna ratarea unei noi legislaturi de 4 ani.
Probabil că făcătorii de liste nu-și închipuie ce vrea să însemne pentru cetățenii cinstiți să vii să le ceri votul după ce ai fost condamnat de justiție, nici ce se întâmplă în mintea alegătorului când respectivii ies din DNA cu zâmbetul dinainte pregătit, ca și cum n-ar fi decât o vizită de curtoazie. Firește, echipele de zgomote creează ditai vacarmul în studiourile TV, acuzând binomul SRI – DNA, politizarea justiției pentru a trezi în sufletul poporenilor miloși compătimirea. Apoi decât un mandat câștigat din milă…
Deși se face mare caz de competența și valoarea viitorilor aleși, cei mai mulți dintre politicienii vinovați de stagnarea modernizării își vor continua mandatul încă 4 ani. Așa că, în loc de reforme structurale și bună guvernare vom avea ce am mai avut: jocuri politice de sumă nulă, bâlbâieli legislative, vorbărie politicianistă, dublate în ultima vreme de resuscitarea unor naționalisme vetuste și populism sforăitor.
Cât despre pregătirea viitoarei guvernări, căci despre tehnocrați deja se vorbește la trecut, aflăm doar intenții de realizare a unor coaliții de guvernământ, cea mai plauzibilă fiind PSD + ALDE și nicidecum proiecte de anvergură. Ba, ca și cum n-ar fi fost de ajuns, respectivii lideri au planuri „mari” privind, ați ghicit, „reformarea” justiției, în sensul punerii ei sub ascultare.
Nu mi se pare suficientă nici reducerea numărului de senatori și deputați la 456 (126 + 330) de la 588 în actuala legislatură, cu atât mai mult cu cât populația României a pierdut aproape 4 milioane într-un sfert de veac, ca și cum ne-ar fi cotropit războaie și molime. La fel cum nu mi se par deloc în regulă cifrele publicate de AEP: 18.277.372 cetățeni cu drept de vot.
Nu e posibil ca acesta să fi fost numărul total al alegătorilor la 4 august a.c., de moment ce populația totală a României este de aprox. 19 700 000, iar numărul total al elevilor (6 – 18 ani) depășește 3 milioane. Mai adăugați în jur de un milion de copii de 0 – 6 ani și veți vedea că Registrul electoral e o poveste pe care Petre Ispirescu a uitat s-o consemneze.
Că e de poveste nu sesizează nicio autoritate a statului, nici justiție, nici partide, motiv pentru care corectitudinea alegerilor poate fi încă de pe acum scoasă din discuție. Nu înțeleg prea bine cui folosește, dar, întrucât situația aceasta trenează de atâția amar de ani, musai că cineva profită.
Nu sunt singurele motive pentru care vorbim de mascarada reformării clasei politice. Mai adăugați o campanie de manipulare deșănțată apropo de pericolul dezmembrării României, transformarea ei într-o colonie subdezvoltată, în care străinii ne dictează ce și cum. Avem peste tot numai dușmani gata să ne sugrume. Mai lipsește doar numele salvatorului! De rușine, mă opresc aici.

Petru Tomegea

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: