Manipulări groase cu concursul autorităților

Libertatea presei, a cuvântului și a opiniei… are sens numai dacă servește informării corecte în temeiul adevărului. Deși legea este clară, neînțelegerea corectă și forțarea noțiunii de libertate, starea de noncombat a CNA și a autorităților justițiare au dus la proliferarea știrilor false, a lansatorilor de scenarii manipulatoare și procese de intenție. Or fără a interveni în spațiul public spre a aduce clarificările absolut necesare și fără a trage la răspundere conform legii pe dezinformatori, pe falsificatorii de informații nicio democrație nu poate funcționa ca atare.
A se mai observa că mătrășirea adevărului, a realității și manipulările ticăloase ne-au creat cele mai mari necazuri, unele tragice, după 1989: mineriadele au avut loc deoarece liderii noii puteri politice au propagat ideea că partidele istorice amenință democrația, iar cei ce n-au mâncat salam cu soia și venetici ca Ion Rațiu, Radu Câmpeanu, Sergiu Cunescu, Regele Mihai împreună cu burghezo-moșierimea, cu studenții și intelectualii cu barbă vor să-l dea jos pe Ion Iliescu cu tot cu FSN-ul lui. Manipularea a lăsat în urmă sute de morți și răniți, dar manipulatorii sunt bine mersi.
Prinzând curaj, de data aceasta cu Vadim Tudor la comandă, aceiași au pregătit mineriada din 1999 pentru a-l scoate de barbă din palatul Cotroceni pe Emil Constantinescu fiindcă a vândut țara imperialiștilor americani, participând la atacarea Serbiei, prietenul nostru tradițional. Mișcarea lui Miron Cozma a fost o copie mizerabilă a revoluției lui Tudor Vladimirescu, pornind la aceeași dată și pe același traseu plus proclamația de la Padeș! La aproape două veacuri!
Acum scenariul se repetă: la Clubul Colectiv cică un „atac terorist a fost plănuit de către serviciile secrete românești, SRI, SIE și care or mai fi și executat la ordinul și sub supravegherea Președintelui României Klaus Iohannis…” spune Florin Chilian, iar Ştefan Enache, colonel în UM 02999 – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi fost consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului completează: au fost „bombele (pe, n.a.) care le au americanii. Mamă şi tată”.
Mai adăugați mărturia unui pompier, Adrian Lupu, care a constatat că „a fost un atac terorist”. Acuzațiile acestea au apărut după declarația lui Victor Ponta spre a o confirma: „Eu atunci ştiam că cei care doreau schimbarea Guvernului erau dispuşi, şi la propriu şi la figurat, să calce pe cadavre”. A lăsat a se înțelege că demisia sa a fost urmarea unui atentat, a unei lovituri de stat puse în operă de servicii secrete și președinte.
Toate cele de mai sus se întâmplă în România, țară a Uniunii Europene, în care, ca pretutindeni în UE, funcționează un Legislativ ales democratic, un Guvern fie el și tehnocrat, dar cu legitimitate conferită de Constituție, Parlament și Președinte, o Justiție lăudată la toate înaltele curți occidentale. Ei, bine, oare cum pot instituțiile acestea să-și înceapă ziua de lucru cu altceva când președintele e acuzat de crimă cu premeditare, chiar genocid, iar serviciile secrete pun la cale uciderea copiilor nevinovați? Nu cumva aceste scenarii există cu binecuvântarea lor?
A se mai lua în considerație că aceste acuzații apărute cum-necum în spațiul public sunt preluate de câteva posturi de televiziune, de jurnaliști, de bloggeri și tocate zi și noapte fără a ne spune cineva cât adevăr se ascunde în spatele lor. Așa se face politică în România de 26 ani: politicienii nu sunt interesați de agenda postului, de soarta semenilor, a poporenilor, dar sunt preocupați să-și desfigureze adversarii, să îndrepte oprobriul public împotriva lor.
Iată și sentința dată, nu de Justiție, ci de Florin Chilian: „Iohannis(,) ești vinovatul principal! Ar trebui să fi(sic!) anchetet(sic!), judecat și condamnat pentru crima(sic!), pentru genocid și împușcat ca (sic!) Ceaușescu la Târgoviste(sic!).” Or aici nu mai e vorba de dreptul la cuvânt și libertatea opiniei, ci de acuzații grave la cel mai înalt nivel, de atentat la democrație și libertate.
Nu ar fi cazul ca Parlamentul, Guvernul, Justiția să-i ceară totuși să le și probeze? Nu cumva e vorba de încălcări groase nu doar ale drepturilor omului, ci și ale deontologiei profesionale în cazul televiziunilor și al presei care proliferează astfel de manipulări? Sau rămânem la nesfârșit înglodați în minciună și dezinformare, că tot ni s-a dus buhul de țară a tuturor posibilităților și a contrastelor.

Petru Tomegea

Etichete: alegeri libere, Colectiv, democraţie, Dragnea, Iohannis, manipulare, minciună, mineriade, Miron Cozma, Oprea, Parlament, Ponta, primar, unic tur, vot