Defăimarea ca prioritate națională

Nu buna guvernare, statul de drept și dezvoltarea economică, nu selecția cadrelor pentru funcții foarte importante, o problemă națională care, iată, îngroapă cinstea și corectitudinea în România, nu minciuna, manipularea, nu furăciunile și corupția endemică, nu ocolirea atâtor legi, nu lipsa reformelor administrative, ci defăimarea tovarășilor pesediști a devenit preocuparea capitală a liderului PSD, Liviu Dragnea. Bine spuneau strămoșii noștri că țara arde și baba se piaptănă.
Astfel, nu e zi lăsată de la Domnul să nu aflăm despre aleșii și numiții noștri în funcții ba că au păgubit statul cu zeci de mii și chiar sute de milioane de euro, că au înșelat bănci, și-au devalizat propriile bugete, că au fraudat fonduri europene, ba chiar că au luat de la gura săracilor și s-au îmbogățit pe spinarea celor mulți. Nu e zi să nu aflăm cum s-au învârtit ei de diplome, cum au copiat la examene, cum și-au aranjat posturile și funcțiile, cum au plagiat tezele de doctorat și tare mă tem că mulți au ajuns prin fraudă inclusiv în posturi de academicieni.
Și nu e vorba de te miri cine, ci de foști prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, șefi de deconcentrate, deputați și senatori, primari de localități importante, oameni cu uriașe responsabilități, care, în loc să-și dedice timpul, competențele și inteligența pentru binele comun și buna guvernare, și-au consumat energiile mai ales în propriul interes.
O întrebare nu-mi dă pace: cei mai mulți dintre acuzații și condamnații actuali au trecut prin filtrul partidelor care i-au promovat, alții au câștigat posturile prin concursuri, iar unii, deloc puțini, au primit girul Parlamentului, al Consiliilor Locale și Județene, fiind acceptați chiar de președintele României… Cum e posibil să nu-i fi tras de mânecă vreun coleg, cum e posibil să nu răspundă nimeni pentru promovarea unor astfel de specimene puse pe abuzuri, pradă și îmbogățire peste noapte? Cu atât mai grav cât mulți dintre făptași au cariere grele și vârste de la care cei tineri ar fi avut ce învăța, au absolvit școli prestigioase din țară, dar mai ales din țări cu tradiții educaționale extraordinare și totuși asta nu i-a oprit să-și traficheze onoarea și cinstea. Că de demnitate nici nu poate fi vorba.
Abia acum am înțeles politicile populiste de stânga de a pompa ajutoare sociale sărăcenilor, mai cu seamă în anii electorali ca acesta. De ce? Fiindcă de acolo își trag osânza. Dar să fii acuzat de delapidarea fondurilor donate de Uniunea Europeană, de țări dezvoltate și generoase ca Anglia, Franța, Norvegia, Suedia, Olanda, Elveția, Austria… pentru emanciparea și școlirea propriei etnii, așa cum o arată dosarele lui Mădălin Voicu și Nicolae Păun, ei bine, asta întrece tot ce s-a imaginat până acum în materie de fraudă.
Așadar cine ajunge în fruntea României, domnilor parlamentari, domnilor președinte și prim-ministru? Nu cumva e cazul să ne uităm în legislația României, oricum e singura șansă, și să vedem dacă nu cumva e nevoie de schimbat principiile după care funcționează societatea românească? Sau mai exact, după care n-ar trebui să funcționeze? Nu cumva trebuie să se legifereze și responsabilitatea juridică în solidar a celui ce numește în funcții? Că de responsabilitate politică oricum nu le pasă. Știu ei ce știu.
Și ca să evităm să ne concentrăm pe adevăratele priorități, iată-l pe liderul majorității din Parlamentul României preocupat să nu cumva să atenteze cineva la frumusețe de imagine de lider social-democrat, să nu cumva să se publice în presă și pe Internet ceva critic la adresa partidului, că imediat autorul poate fi acuzat de defăimare. Mai toți jurnaliștii, editorialiștii, formatorii de opinii, juriști cu experiență… au calificat intenția liderului PSD ca un act de cenzură, ca un pumn în gura presei libere…, dar Liviu Dragnea își continuă imperturbabil drumul spre victorie. O victorie cât o înfrângere.
Nici căderea legii defăimării nu l-a oprit. Imediat a început să acuze în stânga și dreapta pe colegii care au votat împotrivă, pe slujbașii parlamentului care ar fi mărit nu se știe cum cifra majorității. În fapt căuta un motiv ca să repete votul, doar-doar legea atât de contestată va trece, iar jurnalistului critic, cetățeanului care vrea și el să-și exprime altă opinie decât aceea de partid să le pună căluș.
Petru Tomegea

Etichete: alegeri, cenzura, democraţie, Facebook, hoţ, Internet, Liviu Dragnea, politic, pradă, presa, PSD, UE