Archive for the ‘Anul electoral 2016 ca o ciorbă reîncălzită’ Category

Anul electoral 2016 ca o ciorbă reîncălzită

martie 5, 2016

Pentru toate partidele înscrise în viitoarea campanie electorală decalogurile, codurile etice, reformele interne, cerințele străzii și ale societății civile… au fost doar un prilej publicitar ca să iasă la rampă și să se laude câte vor face ele și vor drege în viitoarea campanie electorală. În fapt, aceeași continuă vorbărie, o gargară politicianistă cu limbaj adesea colorat a inundat din nou spațiul public. Puținele excepții confirmă regula.
E ușor de constatat că între formele politice discutate la TV de reprezentanții partidelor și fondul realităților sociale nu s-a creat niciun fel de legătură. O demonstrează cu prisosință selectarea candidaților, fie cine-a fi numai voturi să iasă, și lansarea lor pentru viitoarea campanie de alegeri locale. Precampania e, ca întotdeauna, plină de promisiuni nemăsurate și atacuri împotriva adversarilor cu termeni dihotomic-primitivi ca: bun – rău, cinstit – corupt, frumos – urât, deștept – prost…, ceea ce, să recunoaștem cinstit, o facem de 26 ani. Nu neapărat cu aceste cuvinte.
Mai cu seamă după tragedia de la Clubul Colectiv, declarațiile liderilor de partid au fost atât de promițătoare, de ziceai că de mâine România va fi altă țară. Acum vedem că au fost doar gogoși electorale, promisiuni rozalii-sforăitoare, prea mulți poporeni, din păcate, căzând în capcana lor. Numai că trezirea la realitate va genera frustrare publică, ceea ce va altera rezultatul alegerilor.
Nici bine n-au dispărut urmările incendiului nenorocit, că politicienii s-au și grăbit să-și pună în practică nu ideile reformatoare de care făceau mare caz, ci „pragmatismul”, calculul politicianist, vechile coterii și șmecheriile care au descalificat cu totul „clasa” politică:
1. traseismul a (re)căpătat un avânt nemaiîntâlnit, iar rezistența spațiului public la astfel de manifestări aproape a dispărut. Veleitarism ca acum n-a mai fost: orice doritor își caută formațiune politică să-l susțină. Nu cunosc vreunul să nu fi reușit. Nu tu doctrină. Nu tu program. Candidatură să fie;
2. nici vorbă de selecția cadrelor după obiectivele enunțate, simple povești de adormit alegătorii, ci după un calcul ordinar, adică fie corupt, fie trădător, fie compromis…, dacă poate minți din nou și poate obține „sigur” un nou mandat, beneficiază de susținerea partidului. De rușine și obraz nu mai zic. Oricum e degeaba;
3. de reînnoirea și reformarea clasei politice nu mai vorbește nimeni, drept semn că niciun lider de partid sau formator de opinie nu le-a luat în serios. Că este așa o dovedește lipsa preocupării de a lansa politicieni noi, valoroși, tineri ori nu, în ultimii ani. Din păcate, o situație identică e vizibilă și la societatea civilă care vine din nou cu aceiași cai bălani, pierzători glorioși ai tuturor încercărilor anterioare, dar prezentați iar și iar ca salvatori ai localităților în care candidează. Până la adânci bătrâneți;
4. partea și mai tristă a situației preelectorale o constituie obișnuința de a personaliza candidaturile, fiind scoși ca la tarabă întâi candidații, toți prezentați ca mari personalități, modele demne de urmat, dar competențele, programele pe baza cărora vor să ne ceară voturile sunt lăsate pe altădată. Firește că nu va mai auzi nimeni de ele și vom avea ca și până acum o campanie dezmățată cu rufe murdare spălate în public.
5. sunt convins că nu puțini vor câștiga, însă greutățile vor veni după: fără majorități care să le susțină interesele, se va întâmpla ce se întâmplă de 26 ani, adică nimic. Încă o legislatură de 4 ani îngropată în politicianism, certuri, contre și controverse, schimbări de majorități după cum bate vântul… puterii centrale. Vasele comunicante între formațiuni, jocurile politice și negocierile pe la colțuri vor continua ca și până acum. Promisiuni uitate, reprezentativitate 0.
Ar mai fi o speranță, din ce în ce mai iluzorie: CCR să întoarcă legea alegerii în două tururi de scrutin înapoi în Parlament, iar negocierile din al doilea tur să permită măcar alegerea celei mai bune variante. Poate de aceea a spus și Iohannis că vrea un altfel de an electoral.

Petru Tomegea