Campania electorală pentru alegerile europarlamentare stă să înceapă pe 25 aprilie la ora 0.0, dar cei ce își pun mari speranțe că vom vedea personaje, ideologii și programe noi ar trebui să fie mai reticenți. Ne ajunge imensul bagaj de frustrare acumulat în 25 ani de căutări și rateuri. De demonstrat.
Figuri noi
Mai întâi despre candidați: din grupul PSD, noi sunt Sorin Moisa, consilier al comisarului european Dacian Cioloș și Claudia Țapardel, actual Consilier General al Capitalei. Mai sunt și alții, dar așezați pe locuri și mai ipotetic eligibile decât 16 și 17.
Plasați în zona critică a listei vin și liberalii Mihai Țurcanu, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Claudia Benchescu de la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, Head of Unit, Directoratul Economic. Nici la PMP lucrurile nu stau altfel: Ruxandra Dragomir, fostă jucătoare de tenis, și Gunther Wotsch, om de afaceri clujean, aflându-se în zona mai mult decât problematică a listei, realistic vorbind.
Bătălie pe imagine
Pe frontul ideologic și programatic, care în perioada aceasta de precampanie ar fi trebuit să fie foarte activ, nimic nou, din păcate. Nici măcar poziționări la situațiile stringente din politica externă: de admiterea în Spațiul Schengen nu se mai aude nimic, despre compatibilizarea cu Tratatul de guvernanță fiscală nimeni nu mai amintește, despre relațiile neclare cu Ungaria, necazurile vecinilor ucraineni și refacerea URSS candidații nu exprimă nicio părere demnă de luat în seamă. Cât despre relațiile cu UE, CE și creșterea absorbției fondurilor europene, totul rămâne la latitudinea guvernanților. Ca și până acum.
Politica românească, așadar, continuă să fie una de ziceri și încontrări verbale, pe principiul „Azi ți-o zic eu, mâine mi-o întorci tu”. Îi ajută pe actanți să puncteze electoral, la capitolul imagine, poate și la notorietate. În afara activității guvernamentale, aflate în vizorul Opoziției, replicile tăioase constituie încă singura modalitate de a reactiva viața noastră politică.
Cum rămâne cu reprezentarea?
Firește, din aceste ziceri și contre verbale s-ar putea reconstitui o anume ideologie legată de atitudinea față de Justiție și statul de drept, față de evoluția economică și a finanțelor publice sau față de stringentele probleme sociale. Dar, în acest caz, apare inerent fragmentarea ideologică, iar alegătorii au dificultăți în a-și desemna reprezentanții.
Din cele prezentate mai sus, se vede cu claritate că deocamdată bătălia se dă pe oameni, fiecare formațiune politică încercând să-și promoveze propriii candidați în defavoarea celorlalți, o bătălie politică generatoare de conflicte, certuri și mai puțin de construcții durabile. Este și unul din multele motive ale dispariției USL, ale fărâmițării eșichierului politic național.
Nici alții nu se omoară după ideologii
Cum e la alții? Nu cu mult deosebită. În Franța, probabil și în alte țări, există o situație asemănătoare. Să-i dăm cuvântul fostului președinte François Sarkozy: „Accept toate luptele, cu condiţia ca ele să fie loiale. Refuz faptul că viaţa politică franceză lasă loc doar loviturilor murdare şi manipulărilor grosolane… Nu am cerut niciodată să fiu deasupra legilor, dar nici nu pot accepta să fiu sub ele”.
Fiind axată în principal pe promovarea propriilor candidați, acest gen de politică este foarte păgubos pentru România. Și asta deoarece oamenii, ca oamenii, sunt schimbători: întră în Parlament și Consilii locale pe baza unor proiecte, programe și ideologii, cu susținerea unor partide, iar, atunci când descoperă o variantă mai bună pentru ei înșiși, uită de programe și partide și trec în barca salvatoare a altor formațiuni.
Votăm degeaba?
„Oamenii ajung să aleagă degeaba”, zice Crin Antonescu, al cărui partid, PNL, este nevoit să facă față în aceste zile unui val de racolări din partea PSD și a altora. Adevărat este și că, pe timpul guvernării, fenomenul era invers.
În aceste condiții, este foarte greu să rămâi optimist. Au mai intrat și altădată oameni noi în politică, dar, de cele mai multe ori, comportamentul lor a copiat „celebritățile” momentului. Déjà vu. Pe deasupra, locurile celor noi pe liste nu ne dau garanția reușitei. Cât despre idei reformatoare, programe și proiecte de nivel european, slabe speranțe.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 