Sintagma „propaganda băsistă” este frecventă pe Net și în anumite emisiuni TV. Nu iese foc fără fum – nu folosește nimănui dacă ne facem că nu o vedem. Dar cine încearcă să afle ce se ascunde în spatele serviciilor de propagandă din 2004 încoace are de răspuns la o întrebare: sunt ele o reacție la atacurile adversarilor, ori adversarii reacționează la atacurile „scutierilor” prezidențiali?
De remarcat că propaganda agresivă nu caracterizează democrațiile avansate. Ce să fi provocat resuscitarea serviciilor de propagandă? De vină ar fi imensa frustrare a președintelui căruia urmează să i se termine mandatul, ori teama că ar putea pierde din putere sau că altcineva ar putea avea inițiative personale fără a-l consulta și a-i primi acceptul. De verificat.
Cum a (re)apărut ideea de propagandă?
A venit la Cotroceni pe un mesaj anticorupție, anticomunist, antipopulism, în general, anti… Ne-a descris apoi statutul de președinte jucător fără a sesiza că din activitatea prezidențială lipsește tocmai dimensiunea constructivă, ceea ce s-a dovedit premonitoriu. Azi realizăm că „jucător” nu înseamnă neapărat ceea ce ni s-a spus de la început: orice joc, inclusiv la bursă sau poker, presupune respectarea unor reguli, pe când jocurile politice inițiate în cele două mandate nu prea au avut legătură cu regulamentele, darmite cu fișa postului ori interesul general.
Atunci când mediile au remarcat discrepanțe între ceea ce și-a propus și ceea ce pune în operă, au început atacurile împotriva lui T.B., motiv pentru care au apărut ca din senin așa-zișii „scutieri”, „oamenii măriei sale”. Sunt jurnaliști, activiști, realizatori de televiziune, comentatori, analiști, ziare și posturi TV pentru care, indiferent ce face, T.B. e ridicat în slăvi, iar zisele sale, multiplicate și răspândite în cele patru zări. Încet-încet, cu toții au lăsat impresia unei armate disciplinate care se ocupă cu servicii de propagandă. Nu se știe însă dacă are și state de funcțiuni.
Propaganda are și părți bune
Îndeobște, într-o democrație, propaganda este folosită pentru a construi un curent de opinie (mainstream), o masă critică favorabilă unei întreprinderi greu de pornit: când se dorește câștigarea aderenților la o idee, un program ori un proiect important pentru cetățeni, când urmează legiferarea unor domenii sensibile, impunerea unor restricții sau ca populația să accepte exploatarea gazelor de șist, de pildă, ori construirea unui pod, a unei mari fabrici cu incertitudini asupra mediului.
În cazul nostru, însă, propagandiștii procedează ca pe vremuri: se spune că o bună parte din resurse și energii se epuizează pentru cultul personalității, de care credeam că am scăpat odată cu revoluția, iar o altă parte, pentru desființarea, descurajarea, înlăturarea adversarilor, pentru destructurarea formațiunilor politice neagreate și pentru crearea altora de tip „cal troian”.
Cultul personalității?
În favoarea celor de mai sus se pot aduce și argumente: se lucrează continuu la imagini precum „Băsescu – apărătorul Justiției”, „Băsescu – simbolul corectitudinii”, „Băsescu – atacat de penali și mogulul-varan Voiculescu”, „Băsescu vrea binele poporului”, de aceea ține neapărat la referendumul din 2009, ca să avem un Parlament Unicameral mai mic și mai ieftin, „Băsescu strică planurile mafioților, penalilor…”, cu toții aciuați în USL, mai nou, în PDL.
În ultima vreme se acreditează ideea că, după încheierea mandatului său urmează potopul. Ca un mare patriot ce este, dlui Băsescu i-ar veni mănușă funcția de prim ministru care i se și cuvine de drept. În consecință, pregătirile pentru lansarea unui vehicul electoral adânc personalizat sunt pe sfârșite.
Un nou proiect pentru Băsescu
Declanșate mai anțărț și cu foarte multă pricepere și imaginație prin celebra de acum Albă ca Zăpada, aceste pregătiri vor scoate din spuma mării Mișcarea Populară, numai bună pentru asigurarea unui viitor politic demn de Traian Băsescu.
Din păcate, orice nouă temă de propagandă a „scutierilor” prezidențiali primește în scurt timp o replică la fel de puternică din partea adversarilor, și invers, iar confruntarea celor doi vectori de opinie acoperă spațiul public în dauna unor teme cu adevărat importante referitoare la revizuirea Constituției, buna guvernare, îmbunătățirea climatului economic. Nu cumva asta se și dorește? Pentru că, în afara unor sume colosale cheltuite aiurea, sorți de izbândă nu are nici una, nici alta.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 