Vizita președintelui Klaus Iohannis la Suceava a scos în evidență câteva bariere peste care politica românească nu e în stare să treacă. Deși în campania electorală de la sfârșitul anului trecut partidele și politicienii se strofocau să ne demonstreze cum vor lupta pentru impunerea normalității, după ce s-au văzut cu sacii în căruță au uitat. De demonstrat.
Mai întâi despre „neamț”: în plină campanie de presă împotrivă-i, a prins curaj să iasă în public, iar vizita la Suceava a dovedit că decizia sa e corectă. Cetățenii erau dornici să-l vadă în carne și oase pe întâiul om în stat, așa cum trebuie să se întâmple în societățile democratice: am văzut lideri nu doar europeni plimbându-se pe stradă cu familia, mergând la teatru, la biserică sau la restaurant, fără fandoseli protocolare sau, ca Vaclav Havel, Barack Obama, David Cameron… salutându-se cu trecătorii.
Liderii noștri de azi sunt dependenți de spații închise și bine controlate, de șoferi și mașini securizate, de zeci de gărzi de corp și de băi de mulțime aranjate din timp. Arareori le place să se comporte ca oameni liberi. Ce viață e asta? Or lumea de azi nu mai suportă izolarea de vulg, de cetățeni, nici bătălia oarbă pentru notorietate și imagine la televizor.
S-a spus că, în fond, președintele, neavând cine știe ce puteri executive, s-a întâlnit degeaba cu primarii și cu patronii unor firme, cu investitori, șefi de instituții, dar a nu se uita că Iohannis a transmis două mesaje, preluate de mass-media: 1. Întrucât toate guvernele au eșuat în ceea ce privește regionalizarea și descentralizarea, e nevoie ca primarii înșiși și cetățenii să și le asume, 2. Atât timp cât Bucovina, Moldova… vor fi lipsite de căi de comunicație moderne și rapide precum autostrăzile, căile ferate, n-avem nicio șansă să ajungem din urmă Europa dezvoltată.
Nimic anormal în atitudinea președintelui. Anormale au fost însă faptele unor politicieni: partidele din arcul guvernamental au interzis(?) primarilor aparținători să participe la întâlnire ca și cum, odată aleși, respectivii trebuie să-i reprezinte numai pe membrii partidului social-democrat. Ca și cum președintele României s-ar reprezenta doar pe sine și pe cei ce l-au ales, lăsându-i deoparte pe ceilalți cetățeni. Fiindcă prima declarație a sa ca șef al statului, la fel ca în toate statele democratice, la asta se referă, la reprezentarea intereselor tuturora. Așa cum ar trebui să declare (măcar) și parlamentarii, și guvernanții, și primarii, inclusiv ai PSD. Altfel e posibil ca 60% dintre cetățeni să nu fie reprezentați niciunde, ceea ce nu mai e democratic, nici constituțional.
O observație referitoare la autoritățile locale: Klaus Iohannis nu le-a cerut să i se pună covorul roșu, nici să vopsească tocmai atunci bordurile și gardurile, nici să repare drumurile… Numai că la noi munca se face în salturi ori după cum dictează șeful. Așadar nu Iohannis i-a pus la treabă, ci teama de camerele de luat vederi. Ca pe vremuri când ne vizitau tovarășul și tovarășa.
O ultimă observație: numit mereu „mutul de la Cotroceni” fiindcă nu este și el mare jucător politic precum Traian Băsescu, (și slavă Domnului că nu e!), mediile de casă fac mare caz acum de acțiunea președintelui de a cunoaște realitatea de la sursă și de a căuta sprijin cetățenesc în favoarea proiectelor sale. Înțeleg criticile mediilor PSD în felul următor: publicul trebuie să primească numai ceea ce vine de la actuala majoritate de guvernământ, iar președintele „să stea în banca lui”, „să nu se bage în seamă”, deși este o parte importantă a Executivului.
Firește că președintele, la fel ca și alți politicieni de la vârf, are destule păcate, dar, atunci când vine în numele statului român, instituțiile, partidele, autoritățile și organizațiile locale împreună cu cetățenii trebuie să manifeste, nu adulație ca pe vremuri, nu supușenie totală, ci respect și bună cuviință. Chiar și dacă ar fi protestat. Unele lucruri par a se fi învățat totuși în acești 10 ani de Uniune Europeană.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 