În aceasta vacanţă parlamentară, România a ajuns o margine de lume în care nu se întâmplă mai nimic. Lenevia estivală a politicienilor i-a vitriolat satira şi lui Caragiale acum un secol şi mai bine. Cu toate acestea, nimic nu se schimbă: vara activitatea lor vegetează, Executivul şi deconcentratele, consiliile locale şi serviciile conexe funcţionând doar în virtutea inerţiei. Ca şi cum tot natul ar fi huzurind la munte ori la mare, la Sinaia ori pe Coasta de Azur.
Din curiozitate, răsfoind presa occidentală, am descoperit în aceeaşi perioadă o activitate susţinută. Guvernanţii, liderii de partid lansează o mulţime de mesaje, îşi îmbărbătează concetăţenii să facă faţă crizei, încurajează tendinţele pozitive din economie şi societate, se fac luntre şi punte să-i convingă pe bancheri şi investitori să creeze noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă, vorbesc despre patrie şi unitatea de acţiune asupra pericolelor care pasc euro şi UE, despre educaţie, solidaritate…
Deasupra unui cuib de cuci
Spre comparaţie, să reţinem principalele preocupări ale Puterii dâmboviţene, aşa cum reies din mesajele politice ale ultimei săptămâni: „USL-ul este şi va fi un eşec electoral. Dacă ia 70% sau 30%, mi-e egal”. Deci preşedintele nu va numi premier USL. Nici măcar nu s-a întrebat cum va fi privită România la curţile europene, ce va scrie presa din ţările democratice despre aşa o hotărâre.
Crin vrea să rămână în opoziţie şi după 2012: „I-am spus-o, pentru că, totuşi, îmi pasă de liberali. Mi-ar părea rău să-i văd în opoziţie în continuare”. Grozav i-ar plăcea dlui Băsescu să-l audă zgrepţănând cu unghiuţele în poartă la Cotroceni şi să-i recite celebrele versuri: „Un partid avem şi-o ţară…” la mâna comilitonilor portocalii, azi verzi ca burtăverzimea lui nenea Iancu.
Întâi ne-a ciuruit, apoi ne-a rupt
La Neamţ „a pierdut de s-a rupt USL-ul”, asta fiind de fapt o directivă dată partidului prezidenţial din fosta vilă de protocol ceauşist de la Neptun, „a rupe” fiind noul sinonim al verbului „a ciurui”. Urmează „a sparge”?
Crin şi Ponta sunt imaturi, necopţi, nedemni pentru înalte demnităţi, nicidecum pentru succesiunea la tronul prezidenţial. Ca urmare, unor asemenea inşi trebuie să li se bareze drumul, fiind neapărată nevoie de schimbarea legii electorale şi introducerea uninominalului pur, supranumit al „morţii subite”. Ca la englezi, americani…
Numai că democraţiile la care se face referire au state vechi de funcţionare, de la un sfert de mileniu, la jumătate, iar a te duce la uşa cetăţeanului cu plicul ori cu sacoşa după voturi nu s-a mai pomenit în neam de neamul lui John.
Gabriel Resourcis – mon amour
Ultimul mesaj are conotaţii economice: „Ca şef de stat aş vrea să-mi pun ţara în siguranţă. De aceea cred că exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să-şi mărească rezerva de aur în viitor”. Numaidecât cu cianuri politice de la fostul şofer, Vasile Frank Timiş (Gold Corporation). Ca şef al Băncii Naţionale, dl Isărescu zice că nu e cazul.
Să ne fi băgat guvernul în asemenea criză de lichidităţi, încât să-i punem pe alţii la scormonit şi otrăvit pământul în căutarea preţiosului metal? În ceea ce-i priveşte pe copiii noştri, preşedintele n-are a se teme, ei vor fi mai degrabă în siguranţă să ştie aurul în subsolul patriei lor, nu în seifurile băncilor străine, în conturile nu ştiu cui.
Politica second hand
Aşadar nu ţara, nu industria, cultura, nu soarta poporenilor loviţi de taxe, scumpiri şi curbe de sacrificiu, nu sănătatea şi şcoala constituie durerile de cap ale vârfurilor politicii, ci cum să-şi păstreze privilegiile şi demnităţile, cum să-şi mătrăşească competitorii prin alegeri cică libere, dar cu schepsis, să nu piardă puterea. Ca de obicei, se tem să răspundă în faţa alegătorilor pentru proasta guvernare, incapacitatea politică şi multele matrapazlâcuri.
De atâta „înaltă” politichie cu „să trăiţi bine!”, revin camioanele cu ajutoare, iar străzile şi cătunele s-au umplut de magazine second hand. E una din puţinele afaceri rentabile. Ne-am întors de unde am plecat. Asta să fi fost ţinta reformelor?
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 