Recentele alegeri scot în eviden]\ limitele democra]iei române[ti: voturile se ob]in în continuare pe alte criterii decât în sistemele constitu]ionale a[ezate, oferta de gogo[i electorale n-a fost agreat\ decât de 40 % dintre aleg\tori, din care un volum imens(!), aprox. 10 %, îl constituie voturile anulate, contracandida]ii virtuali sunt înl\tura]i prin împro[care cu noroi, batjocur\ [i mi[elii mediatice, iar mita a devenit tacit metoda sigur\ pentru aproprierea mandatelor. În aceste condi]ii, selec]ia adev\ratelor valori r\mâne un deziderat(?) tot mai îndep\rtat.
C\ situa]ia convine celor „din sistem” o arat\ concluzia fatalist\, urât-manipulatoare, repetat\ obsesiv: „avem clasa politic\ pe care o merit\m”, ca urmare anali[tii, politicienii în[i[i abandoneaz\ studiul cauzalit\]ii, nu mai propun remedii, împ\cându-se cu ideea înapoiat\ a r\ului implacabil. De[i s-a mizat pe responsabilizarea ale[ilor prin vot uninominal, a urmat o alian]\ la guvernare stânga-dreapta înadins croit\ s\ disipeze ori s\ colectivizeze (ne)r\spunderea, s\ îndep\rteze electoratul [i de ro[ii [i de portocalii. Te pomene[ti c\ se preg\te[te culoarul unei noi for]e politice integratoare. Ratând ]inta, e posibil s\ se acuze varianta Prodemocra]ia [i s\ se încerce impunerea uninominalului radical, în dou\ tururi de scrutin, ceea ce ne va costa instaurarea partidului unic, sau a dou\ partide pururi înfipte la guvernare, dup\ modul neao[ de a se face politic\ pe Podul Mogo[oaiei.
Dac\ am dori realmente nu rezolvarea, dar m\car diminuarea fenomenului, am putea apela la experien]ele altora. Istoria na]iunilor moderne ofer\ numeroase solu]ii, dar niciuna dintre ele nu poate reu[i f\r\ un program na]ional de educare a adul]ilor pentru a se în]elege odat\ c\ fiecare cet\]ean î[i este propriul st\pân: de votul s\u depinde cariera alesului, a partidului preferat, buna func]ionare a institu]iilor statului. Societatea trebuie încurajat\, determinat\ s\-[i alc\tuiasc\ [i apoi s\ respecte o gril\ clar\ a valorilor, renun]ându-se la promovarea pe din dos, la criterii vetuste ca notorietate [i imagine public\, u[or de ob]inut cu bani [i influen]\. Ar fi necesar\ instituirea unor reguli stricte pentru accederea la candidaturi: nu feude pentru „oamenii lui cutare”, ci concuren]\ pe programe, studii superioare preponderent economice, social-juridice [i publicarea obligatorie a biografiei la înscrierea în cursa electoral\.
Reînv\]area doctrinelor militare, aduse la nivelul celui de-al XXI-lea secol, ar putea responsabiliza clasa politic\: securitatea na]ional\ se refer\ la toate treptele de organizare social\, de la individ, la grupuri umane, la societate, la domeniile vie]ii publice: politic, economic, social, demografic, cultural, etnic, religios, mediu etc., dihotomia militar-nonmilitar a lui Huntington fiind demult dep\[it\.
Privind CV-urile deputa]ilor / senatorilor americani, observi c\ în majoritate au absolvit colegii academice militare, iar exper]ii, savan]ii, universitarii de prim\ m\rime, sus]inu]i cu mândrie de partide, grupuri influente primesc bucuro[i onoarea de a-[i servi patria ca membri ai parlamentului. De aceea î[i cânt\resc cu atâta grij\ faptele, atitudinile, cuvintele, fie la putere, fie în opozi]ie, pentru a nu leza demnitatea na]ional\ ori individual\ [i a nu sl\bi capacitatea statului, pentru reu[ita „visului american”. De ce nu exist\ un vis românesc?
O simpl\ privire asupra acelora[i fapte, dar la noi, e decep]ionant\: num\rul absolven]ilor de cursuri, studii, colegii militare [i de securitate e insignifiant, f\r\ vreo consecin]\ vizibil\ în plan extern ori intern, iar comportamentul politic este de prea multe ori iresponsabil, aducând grave prejudicii ]\rii. S-a ajuns pân\ acolo, încât lipsa gafelor, a gre[elilor flagrante s\ constituie ]inta minimal\ a multor politicieni, institu]ii, a[adar pl\ti]i, [i nu r\u, din ban public s\ tac\, s\ nu fac\ nimic. Aser]iunile unor importan]i oameni de stat au adus atingere în special rela]iilor cu Rusia, dar [i cu UE, NATO, dând ocazia nu doar pre[edintelui francez s\ ne bat\ obrazul c\ „am ratat ocazia de a t\cea”. În plus, vicii interne, bine cunoscute cancelariilor occidentale, atrag interven]ii deloc diplomatice fie ale ambasadorului american, fie ale staffului UE. Ai impresia c\ na]ia e tras\ înapoi tocmai de cei pu[i s-o apere: criza mondial\ a rea[ez\rii [i reloc\rii marilor capitaluri / valori ne-a prins pe picior gre[it, reformele diferitelor sectoare precum educa]ia, s\n\tatea, administra]ia, justi]ia [i-au pierdut demult orice suflu [i bat în stingere, iar noii ale[i î[i negociaz\ uzufructul ]\rii pân\ la ultimul ort pe tot restul vie]ii. De s\pt\mâni bune. Spectacolul grotesc „Una mie, una ]ie, una-n gura lui Ilie” i-a trezit la politichie pe geamba[i, chibi]i, pariori, ple[cari, tejghetari de pretutindeni, mass-media joac\ la cacealma de o parte sau de alta l\udând azi ce-au spurcat ieri, c\ ]i-e [i ru[ine de ru[inea autorilor s\ mai deschizi ziarul sau televizorul, institu]iile statului [i-au luat anticipat concediu de s\rb\tori în a[teptarea petardelor, nu a moliftelor Sfântului Vasile…
Imaginea noastr\ în lume a mai coborât o treapt\ cu ultima campanie. Vor r\mâne în memoria scor]o[ilor europeni scene de pomin\: stâlciri, pumni în coaste [i c\lc\ri în picioare la împ\r]irea saco[elor cu numele candidatului [i la (dez)lipirea afi[elor, ]a]a Saveta a[teapt\ cu buletinul în mân\ s\ primeasc\ milioanele de la cel mai bogat poftitor de caftan, iar organul pl\tit de contribuabili s\ asigure corectitudinea la urne st\ la taclale, în loc s\-i ia pe to]i de guler cum prevede legea. În completare, la palat s-a jucat piesa „Zbor (al promisiunilor) pe deasupra unui cuib de cuci” cu aceia[i actori, juc\tori [i mae[tri de ceremonii din „povestea f\r\ sfâr[it” a tranzi]iei.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 