Ceea ce nu înţelege PD-L şi nici nu concepe dl Băsescu e că orice proiect naţional nu poate surveni peste noapte, nici la termene promiţătoare de câştiguri electorale rapide. Având o experienţă politică de două decenii, ar fi trebuit să ştie că reforma constituţională sau regionalizarea teritorială nu se fac cât ai bate din palme, căci e nevoie de realizarea unor studii fundamentate, de majorităţi critice şi de coeziune socială.
Dar iniţiative politice forţoase precum mai sus, plus modernizarea educaţiei, a altor sectoare vitale ale societăţii româneşti ca sănătatea, asistenţa socială, administraţia, sunt semne ale aroganţei, ale abuzului de putere, caracterizând mai toată epoca postdecembristă. De cele mai multe ori, nici nu s-a încercat obţinerea acordului popular, impunându-se adesea prerogative fără legătură cu democraţia şi statul de drept.
Egoism şi război politic
Deşi unele iniţiative au fost lăudabile în sinea lor, procedurile de punere în operă au scos la iveală constanta egoist-belicoasă a politicii româneşti, superficialitatea, incompetenţa: de fiecare dată legile majore au avut ca scop consolidarea puterii celor aflaţi momentan la guvernare, destructurarea Opoziţiei şi tulburarea gravă a mecanismelor unei societăţi în plină transformare.
Nu i-a oprit nimeni după revoluţie să facă o Constituţie valabilă pentru totdeauna, asemeni celei nord-americane din 1787, pusă la punct atât de bine de către Părinţii Fondatori, încât funcţionează de atunci fără întreruperi şi modificări, un model al tuturor democraţiilor din lume.
Interesul de partid poartă fesul
Ei bine, interese de partid şi personale au imprimat legii noastre fundamentale anumite lecţiuni care azi deranjează: nu s-au avut în vedere doar patria şi poporul, ci viitorul politic al unor inşi bolnavi de putere. Cu toate că atunci au contribuit mai toţi specialiştii noştri în drept, alături de expertiza constituţională a UE şi modelele occidentale verificate în timp, nu s-au căutat formule care să ridice patria, nu s-a dorit emanciparea românilor, ci eternizarea în funcţii. Unde era acum România dacă s-ar fi revenit la Constituţia din 1923?
Azi însă fenomenul capătă conotaţii de-a dreptul periculoase: nu se intenţionează nici cooptarea celor mai buni specialişti, nici a societăţii civile, ci doar a celor de o anumită coloratură politică, a sinecuriştilor, a linguşitorilor şi a aplaudacilor, ceea ce va face ca viaţa unei asemenea legi să fie şi mai scurtă, iar valoarea, nulă. O lucrare aşa de importantă nu trebuie să fie a lui Băsescu, nici a PD-L, ci a poporului român în vecii vecilor. Oare de ce nu se înţelege?
Cine binemerită de la naţiune
Dacă o personalitate sau o formaţiune politică vrea să binemerite de la naţiune, nu trebuie neapărat să-şi lase numele pe creaţii politicianiste efemere, ci e nevoie de efort şi sacrificiu pentru a-şi scoate ţara din înapoiere. E nevoie de coeziunea naţională în jurul unor astfel de proiecte. Din păcate, foarte greu de obţinut. Când de 7 ani dezbini tot ce se poate dezbina ca să supravieţuieşti politic…
De asemenea, nu sunt de bun augur graba cu care se vrea regionalizarea, renunţarea la judeţele tradiţionale, unele foste „ţări” sau banate în zorii feudalismului, ca Ţara Vrancei, a lui Dobrotici, Banatul Craiovei ori al Severinului, când orice proiect de dezvoltare economică, socială, de ce nu, turistică, n-are cum să ocolească vechile toponime, purtătoare de faimă şi rezonanţă istorică. Regionalizarea nu are a face cu politica, ci cu ştiinţele administraţiei şi tradiţia, ceea ce lipseşte proiectul de valoare, el devenind caduc odată cu pierderea puterii.
Politica ne ţine prizonieri
E greu de crezut că vreo putere politică va fi în stare să cureţe sistemul legislaţiei actuale de lestul politicianist generator de corupţie, căci până la urmă hoţia e cuprinsă implicit în articole de lege. E atât de bine camuflată, încât numai casele de avocatură ale politicienilor care le-au făcut o cunosc. De aceea şi sunt cele mai profitabile.
La o analiză fie şi superficială a spaţiului public românesc, se poate observa că proiectele de mai sus au beneficiat de studiile unor personalităţi prestigioase şi totuşi principiile şi punctele de vedere expuse cu argumente serioase nu intră în vizorul actualilor legislatori şi diriguitori. În schimb, orice aduce un cât de mic câştig electoral este luat imediat în calcul.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 