Archive for the ‘Unde dai şi unde crapă’ Category

Unde dai şi unde crapă

iunie 24, 2012

Să presupunem că toţi politicienii USL sunt corupţi, iar dl Băsescu e „perfect”, e singurul cinstit, singurul care ne poate salva. Să presupunem că PDL nu a fost niciodată ticăloşit, iar consilierii de la Cotroceni şi liderii portocalii sunt tobă de carte, de competenţă şi n-au copiat niciodată. Să ne imaginăm că toate televiziunile, jurnalele ne ascund informaţii despre însuşirile extraordinare ale dlui Băsescu, despre neasemuitele reforme pornite de preşedinţie şi PDL, numai Evz, B1Tv… spun adevărul.
Să mai presupunem că guvernele Boc şi MRU au reformat societatea românească din temelii, că au cheltuit eficient fiecare bănuţ pentru nevoile cetăţenilor în mod egal, că reforma statului, a sănătăţii şi a educaţiei au fost extraordinare, aşa cum susţin activiştii lor. În acest caz, n-ar fi trebuit să trăim mai bine, să avem educaţie, sănătate, justiţie şi administraţie mai performante? Le avem?
Din păcate, arareori s-a auzit ca oamenii dlui Băsescu să aprecieze ceva la alianţa „socialistă”, bolşevică, de stânga, sinistră…, să încerce o negociere ca în ţările civilizate. Cum să te aliezi cu USL căreia i se cântau prohodul şi parastasele, cu Crin cel leneş, căruia i se făceau chiar manifestaţii cu perne şi ceasuri, cu Ponta, cârlanul copilot…?
Numai că alegătorii au perceput exact pe dos realităţile perorate de activişti la televiziunile şi ziarele lor. Probabil, din pricina discrepanţei între adevăr şi realitate, votul i-a scos din cărţi şi au pierdut puterea. Acum vinovate sunt percepţia publică şi proasta comunicare, lipsa unui serviciu serios de PR ori fondurile insuficiente pentru campanie…
Paradoxal, lucrurile au stat iarăşi invers. S-a aflat din presă că nicio altă formaţiune nu a cheltuit atâta bănet pentru angajarea unor firme celebre, specializate în câştigarea alegerilor. Şi apoi nu trebuie să fii expert ca să poţi număra pe stâlpi, garduri, ziduri şi afişiere – la un banner al USL şi al altor formaţiuni erau 3-5 ale PDL, unele întinse pe blocuri. Toate de o calitate ireproşabilă, iar la posturile naţionale TV timpii le-au fost favorabili.
Preşedintele cică e întâiul între drepţi şi cinstiţi, e corect cu celelalte instituţii şi partide. Şi atunci de ce nici măcar un membru al guvernelor Boc şi Ungureanu n-a avut de suferit asemeni celor 8 miniştri ai lui Tăriceanu şi Tăriceanu însuşi, sau Ponta, 3 membri plus primul ministru? Toţi miniştrii şi demnitarii PDL au fost fără pată? Presa a scris de pomană? Toate actele lor de studii erau în ordine, toate doctoratele pe bune? Şi atunci de ce nu ştiau a vorbi corect româneşte?
Pe vremuri s-a prezentat dl Băsescu însuşi în faţa procurorilor. Acum de ce nu o face pentru a corecta percepţia publică legată de afacerile cu case şi terenuri ori cu dosarul „flota”? Pentru că lucrurile au luat-o într-o direcţie periculoasă după episodul Adrian Năstase, iar flota nu numai că nu mai e, dar cică se plimbă încă prin porturile lumii sub alte pavilioane, în caz că nu a ajuns la fier vechi.
Fireşte, urmările acestor fapte vor fi decontate din nou la urne. Numai că acum s-a deteriorat grav climatul politic, iar consecinţele se vor abate asupra poporenilor: harţa politică mereie nu a rezolvat niciunde absolut nimic, iar acuzaţiile generalizate de plagiat vor avea efecte perverse: scăderea numărului de doctoranzi în România, deci şi a calităţii şcolii.
Aşa că factura pentru masteratele şi doctoratele pregătite în Occident unde nimeni nu jonglează politic cu titlurile academice va creşte de la an la an, şcoala românească se va decredibiliza cu totul, ca într-o veritabilă colonie. Pentru că mesajul primit de la cel mai înalt nivel e demn de o antologie a înapoierii: doctorii în ştiinţe sunt plagiatori ordinari, facem băşcălie de eforturile celor merituoşi. Nu vrem filosofi, ci mecanici şi tinichigii. De ce nu şi agricultori?
A se reaminti că în regatul Marii Britanii, nobilii se întreceau cu regii în construcţia de colegii şi catedrale, celebrii fellows, profesorii renumiţi, erau căutaţi ca iarba de leac, iar Oxford şi Cambridge sunt de pe la 1209 între primele 5 universităţi ale lumii. Aşa a fost şi în România până la război: Cuza, Carol I şi Ferdinand Reîntregitorul au sprijinit inclusiv cu banii coroanei Şcoala Românească. Şcoală care azi le stă altora în ochi.

Petru Tomegea