Încă de copil, în seara lui Vasile Sfântul mă bucuram că am mai crescut cu un an și-l așteptam nerăbdător pe următorul cu speranța că voi fi sănătos și mă voi face „mare”, dar acum am senzația că 2017 se încăpățânează să nu mai treacă. E ca o haină veche și peticită pe care vremea sau vremurile te obligă să o porți și vara fiindcă nu ai cu ce o înlocui.
Nu e vorba nicidecum de fandoseală literară, ci de frica de o evoluție politică revanșardă așa cum s-au desfășurat lucrurile în 2017. Evoluție din care poporul român și România nu au avut absolut nimic de câștigat. Din contra: poziția în UE și NATO ni se cam clatină, furturile și corupția s-au întețit, cinstea și demnitatea au fost definitiv făcute de ocară, iar hoții și corupții au mai multe drepturi și șanse de a fura decât au visat de pe vremea lui Vlad Țepeș până azi.
Pentru că în 2017 diriguitorii au întors România cu peste două decenii înapoi. Se vede treaba că era bine pe vremea lui Petre Roman și nea Nicu Văcăroiu când a început marele jaf național al averii întregului popor, când industria și economia românească au devenit amintiri în ochii plini de lacrimi ai pensionarilor care n-au apucat să se bucure de roadele muncii lor.
Ei, bine, în 2017 evenimentele politice n-au mai avut nicio legătură cu doleanțele populare decât în declarații sforăitoare și vorbe de clacă la televizor, ci cu revanșa celor anchetați de DNA, cu albirea dosarelor penale ale mahărilor majorității actuale de guvernământ. Dacă în Roma antică „Fiat justitia, pereat mundus!” (Să se facă dreptate, chiar dacă ar pieri lumea!), dacă românii de rând răspund cu demnitate în fața justiției, iată că marii noștri conducători vor imunitate totală, ca justițiarii să nu se poată apropia de ei și de averi, se izolează de mase, își construiesc palate cu ziduri groase de frica sărăcimii. Ce democrație va fi fiind aceasta când avem o superclasă politică aflată deasupra legii? Cum altfel decât reacționar se numește partidul care promovează astfel de legi?
Așa se face că politicienii au ras dintr-un condei România de pe harta Europei democrat-civilizate, au creat neîncredere în alianța militară din care fac parte, au provocat revărsarea infracționalității, a hoției în stradă, în sate și cartiere, iar loviturile nu sunt încheiate. Ceea ce nici Ceaușescu și PCR n-au îndrăznit, au îndrăznit PSD și Dragnea, să apere hoții, corupții și jefuitorii, iar pe cinstiți să-i lase la mâna hoților. Cine va mai munci și va mai trăi în țara aceasta?
Ideea că așa gândesc decidenții mi-a venit de la cuvintele unui jurnalist de casă al PSD, Victor Ciutacu: „Da, suntem pentru îngenuncherea justiţiei. Da, suntem pentru îndepărtarea de Occident şi plutirea pe Donul (deocamdată) liniştit. Da, îi susţinem pe Liviu Dragnea şi pe cei ca el. Şi, da, puţin ne pasă.” Ei, Victor Ciutacu, mie îmi pasă, la fel cum le pasă celor peste 600 000 de protestatari și celor peste 17 milioane de cetățeni care n-au votat PSD.
Și îmi pasă fiindcă am trăit ultima ocupație „frățească” sovietică, aceea care, deși se semnase armistițiul, mi-a luat părintele prizonier și, după ce a înjumătățit numărul prizonierilor înfometându-i, i-a îmbarcat spre Constanța pe vapoare de transport cereale, fără mâncare, iar trupurile morților erau aruncate în mare. Ba unele vapoare au fost atacate de aviație și scufundate. Aceea care ne-a adus colhozul, sutele de mii de morți la canale, securitatea, partidul unic. Așa că îți urez un an în care să retrăiești binefacerile tovărășești până când vei înțelege că adevărul este unul singur și, ca jurnalist, exprimi ceea ce este bun pentru toți semenii, nu numai pentru Dragnea și ai săi.
Căci de când există presă în România, în afară de mercenari și mancurți, au fost și jurnaliști care au pus umărul la emanciparea propriului popor, nu la sărăcirea acestuia și la susținerea jefuitorilor. Sau vreți să spuneți că Radu Mazăre, care, cât pe ce de n-a ajuns liderul PSD, n-a fugit în Madagascar cu averea făcută din sudoarea acestui neam, ci a moștenit-o de la altă mătușă Tamara? Nu la fel a făcut Sebastian Ghiță, liderul de facto al PSD? Au fugit de „statul paralel” sau de justiție?
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 