Înțeleg goana televiziunilor și a presei după rating, dar de aici și până a prezenta scene de o violență extremă și imagini șocant-macabre n-a fost decât un pas. Pe de altă parte, multe secvențe cu intervenția polițiștilor, a jandarmilor francezi asupra atacatorilor au fost comentate amatoristic, cu zâmbete și înflorituri de festival. Din păcate, analizând la rece evenimentele, atât cele recente din Franța, cât și prăbușirea Gemenilor (11 sept. 2001), atentatele de la Madrid (2004), Londra (2005)…, îmi dau seama că, la fel ca întotdeauna, consecințele cad asupra tuturor cetățenilor europeni. Însă în 2015 nu se va umbla cu duhul blândeții.
Bani contra libertate
Iar cea mai importantă consecință va fi legată de bani: statele europene, a se înțelege, și România, trebuie să-și pună la punct sisteme de apărare inexpugnabile, iar acestea sunt pe cât de complicate, pe atât de costisitoare. Apoi e nevoie de luptători mai mulți, capabili, bine educați, instruiți și motivați, ceea ce va solicita un buget imposibil de anticipat acum. Unde mai pui că trebuie pregătită și populația, că spațiile publice, instituțiile statului, transporturile, școlile și spitalele au nevoie de personal calificat de pază și de dotări specifice. Cresc concomitent în progresie geometrică și cheltuielile militare.
Partea cea mai dureroasă însă abia urmează: se vor limita drepturile și libertățile cetățenești obținute cu atâtea sacrificii, iar democrația va avea de suferit. Parcă abia așteptând, autoritățile noastre publice, liderii serviciilor de informații alături de câțiva politicieni și jurnaliști readuc în discuție legea Big Brother, recent respinsă de către Curtea Constituțională din România.
Democrația la strâmtoare
Lege care, așa cum a fost prezentată, favorizează nerespectarea dreptului constituțional la intimitate și viață personală, ducând la limitarea libertății individuale, la îngrădirea posibilității de informare, la imposibilitatea păstrării secretului corespondenței și a convorbirilor telefonice. Lege a cărei aplicare va avea și ea nevoie de fonduri uriașe.
De unde se vor lua miile de miliarde de euro? Evident că se va diminua corespunzător bugetul serviciilor publice acordate cetățenilor. Așadar vor avea de suferit economia, administrația, educația, sănătatea, programele guvernamentale de dezvoltare economică și de eradicare a sărăciei.
Poate că, privind de la început astfel tragedia Franței, jurnaliștii, reporterii de la fața locului, intervievații de pe stradă, sutele de comentatori TV plini de vervă și cu zâmbete crispate ar fi fost mai realiști, mai reflexivi, mai reținuți dacă ar fi luat în calcul ce ne așteaptă. Ba chiar și informarea ar fi putut fi mai profesionistă, fără excese de zel și fără scene macabre. Se uită mereu că la televizor cei mai fideli sunt copiii și tinerii.
Ce spune Constituția?
Nu știu cum vor fi simțind cetățenii occidentali înăsprirea legilor legate de democrație, drepturi și libertăți, dar situația din România este una foarte complicată: sunt mai multe legi care se ocupă de serviciile secrete și de pază, de poliție și jandarmerie, de Ministerul Public, legi corelate cu articolele 22 – 31 din al doilea capitol, „Drepturile şi libertăţile fundamentale”, Constituția României revizuită în 2003. Nu e rău.
Dar o lege care să se ocupe în mod special de protejarea cetățeanului în fața abuzurilor nu există. De aceea, mă tem că dreptul la informare, de exemplu, mi-l poate limita societatea de cablu, operând selecții ale site-urilor pe care le pot accesa. Nu mai vorbesc de permisiunea de a fi urmărit, ascultat dată, din cât se vede până acum, nu doar organelor specializate în baza deciziei judecătorului, ci și unor firme particulare de detectivi. Nu mai zic de scurgerile de informații din dosarele penale, celebrele stenograme.
Dar dreptul cetățenesc?
În afara celor discutate mai sus, forul legislativ are acum de corelat dreptul intern cu Directivele Europene, cu Deciziile Curţii Europene de Justiţie și ale CCR referitoare la legea Big Brother în condițiile în care o mulțime de alte legi ating raporturile și așa sensibile între unele instituții ale statului ca servicii secrete, poliție, procuratură, și cetățean.
Din păcate, în afara cadrului general oferit de Constituție nu există altă reglementare clară, detaliată și uniformă a acestor raporturi, înțeleasă de cetățenii fără cine știe ce pregătire juridică.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 