Politică la derută

Politică la derută

E clar că actuala guvernare avea / are nevoie ca de aer de bombe de presă, de subiecte grele, de viață și de moarte, care  să creeze vâlvă mediatică pentru a ascunde în spatele ei incompetența celor ce au de gestionat un buget de criză și să nu se vadă fapte reprobabile legate de imaginea publică a liderilor de partid, acte discutabile ale Guvernului. Ca drepte dovezi, campania aiuritoare de mătrășire a informațiilor despre crimele de la Caracal și introducerea în ecuație a atâtor factori perturbatori.  Pentru Palatul Victoria era și este foarte important ca în mass-media să nu se arunce din nou vina asupra PSD și a unor membri ai Executivului, ci asupra foștilor cai de bătaie de pe vremea lui Dragnea, adică a Justiției statului paralel, a procurorilor și a bandelor de interlopi. Semn că nimic nu s-a schimbat. Pe deasupra, se tem că viitoarea campanie electorală îi prinde complet descoperiți.

Doar nu degeaba se zbat de dimineața până seara un unchi și un avocat al victimei, recte Alexandru Cumpănașu și Tonel Pop, plus televiziunile de partid, fie să desconsidere activitatea de cercetare a cazului, fie să lanseze acuze la adresa autorităților și a celor de altă părere, inventând piste false ori teme parazite precum justițiarii impasibili la durerile cetățenilor sau legăturile dubioase ale acestora cu mediile infracționale, legături bazate mai puțin pe dovezi, cât pe fabulațiile unora și ale altora. Nici vorbă de profesionalism și cumpătare. De asemenea, câteva televiziuni, cică de informații, invită în studiori, pe lângă specialiști autentici, tot felul de “mari / buni cunoscători”, adică păreriști, manipulatori și chiar cititori în stele care de care mai primitiv-inventivi, pentru a abate atenția de la fondul problemei, de parcă vor să facă de rușine breasla jurnalistică.

Firește, înțelegem că e vacanță, iar televiziunile au nevoie de rating, adică de bani, că domnii din fruntea ministerelor se află în concedii de refacere după un an “istovitor”,  an cu alegeri pierdute rușinos și cu liderul maxim corupt pus la păstrare, numai că nu ți se oferă șansa, onoarea de a-ți servi patria orișicând, de aceea se cerea mai multă responsabilitate: n-ar fi trebuit să-și secretizeze deciziile Ministerului Finanțelor Publice, nici să-și ascundă de ochii contribuabililor urgențele, controversele, greșelile și  folosindu-se de serviciile unor influenceri, comunicatori și jurnaliști pentru care adevărul nu contează nici cât o ceapă degerată.

Care erau urgențele? O guvernare coerentă, în folosul tuturor cetățenilor, menținerea avansului economic obținut cu atâta trudă, atragerea capitalului și a investitorilor străini, pregătirea programelor și a proiectelor cu finanțare europeană, inclusiv a infrastructurii, a autostrăzii Moldova – Ardeal, pregătirea unui nou an școlar în care să se rezolve în sfârșit problemele mereu amânate: abandonul școlar, manualele, spațiile și a personalul calificat, autorizițiile de  funcționare, alimentrea cu apă și weceurile din fundul curții, unele ucigașe (4 copii morți). O urgență era și anularea aberațiilor legislative în domeniile anticorupției și ale codurilor penale conform cerințelor MCV și ale Comisiei de la Veneția, dar actuala majoritate se teme să iasă din câmpul tactic stabilit încă de Liviu Dragnea.

La fel de derutantă este și situația majorității de guvernământ: încercarea de a aduce la putere facțiunea “de stânga” a lui Victor Ponta nu a reușit, iar ALDE și Călin Popescu-Tăriceanu pun condiții tot mai greu de digerat pentru prim-ministra Viorica Dăncilă, amenințând ba cu ieșirea din coaliție, ba cu schimbarea programului de guvernare, punctul fierbinte fiind candidatura la președinție… Nemulțumirile sunt legate și de starea critică din sondajele de opinie, toți membrii coaliției de la putere fiind pe trend descrescător, cu toate zbaterile și eforturile de revenire.

A se mai lua în calcul și apropierea campaniei electorale din noiembrie și imposibilitatea ajunderii la un acord în privința candidatului unic, fie măcar al PSD, fie al majorității parlamentare actuale. Sunt și alți doritori din rândurile social-democraților, iar unul, Liviu Pleșoianu, amenință unitatea partidului, și așa zdruncinată de interesele baronilor și ale PRO România. A nu se uita nici cota descurajantă din sondaje a Vioricăi Dăncilă, care nu reușește să-l ajungă din urmă măcar pe liderul ALDE. Din păcate, timpul nu curge deloc în favoarea unei reușite, în sensul de a intra în al doilea tur al alegerilor.

De aceea, singura șansă a fost și rămâne politica la derută, în speranța că propriul bazin eletoral nu se va mai risipi, iar ceilalți alegători se vor ține cât mai departe de urne. Nu degeaba sunt reactivate teme riscant-vetuste ca străinii dușmănoși, punându-se semnul egal între germani și fasciști.

Petru Tomegea