Pe vremuri mă impresiona o emisiune radio: cotele apelor Dunării în ziua… și cam de prin decembrie apăreau informații despre sloiuri, ghețuri la mal și chiar pod de gheață. Acum nu mă mai interesează cotele apelor, fiindcă România a rămas aproape fără flotă fluvială și maritimă, în schimb s-a procopsit la putere cu un mare partid. Mare-mare, dar intrat în agonie imediat după ultimele alegeri parlamentare. De aici metafora din titlu.
Firește că nu e normal să vorbești despre agonia unui partid aflat la putere, dar activitatea liderilor săi, a aleșilor social-democrați demonstrează cu prisosință că formațiunea se îndreaptă vertiginos spre un eșec de proporții. Iată principalele cauze:
– PSD nu-i mai reprezintă în Parlament și Consilii locale pe toți cetățenii României care i-au dat votul, ci se îngrijește doar de interesele unui grup restrâns în frunte cu Liviu Dragnea;
– PSD nu e în stare să bine guverneze cu atâția miniștri și înalți dregători, demnitari, funcționari incompetenți, de Dragnea însuși numiți, chiar dacă și-a pus oameni de încredere în mai toate instituțiile statului, opoziția fiind scoasă complet din calcul ca niciunde în țările democratice;
– PSD nu agreează ideea separației celor trei puteri, legislativă, executivă și juridică, nici statul de drept și Justiția independentă, încercând să-și subordoneze prin orice mijloace, mai cu seamă prin intermediul ministrului Justiției, judecătorii și procurorii, pentru a fi exonerați de cercetări penale întâii lideri, întâii oameni în stat. Cu toții își doresc privilegii și imunitate totală în fața legii. Cu Executivul și Parlamentul oricum fac ce vor.
– PSD nu e în stare să fie partener loial al Uniunii Europene și NATO, alianțe fără de care România va recădea în situația de dinaintea lui 1989.
– PSD nu este interesat de democrația României, nici chiar de democrația internă de partid, membrii de rând fac sluj în fața tătucului, toată puterea (una discreționară!) fiind în mâna acestuia;
– PSD nu e capabil să conlucreze cu alte formațiuni politice interne pentru binele României, nici să se poarte ca un membru corect, respectabil cu partenerii din familia socialiștilor europeni.
Or, un partid cu aceste deficiențe nu poate continua să existe pentru multă vreme în prima parte a eșichierului. Iar dacă privim cu atenție viața internă de partid, observăm că vocile critice împotriva leadership-ului actual încep să se înmulțească și nu este vorba de cazuri izolate, ci de întregi organizații județene și ale capitalei. Nu este vorba nici de lideri oarecare, ci de câțiva aflați până deunăzi în prim-plan. Unii sunt dați afară, iar altora li se pregătește excluderea sau sunt mereu amenințați.
Te-ai fi așteptat, ca un bun și corect contribuabil, să vezi cum toate energiile social-democraților sunt puse în slujba celor mulți, cum se laudă mereu, în serviciul bunei guvernări, pentru eradicarea corupției și reformarea unor sectoare vitale precum educație, sănătate, administrație, industrie…, or în loc de aceasta asistăm la scandaluri de presă, bătălii politice pentru distrugerea adversarilor, la o continuă și condamnabilă încercare de subordonare a justiției, ceea ce a atras după sine un MCV și o rezoluție asupra statului de drept, ambele catastrofale, ale PE, UE și CE. Ca să nu mai vorbesc de șubrezirea fără precedent a poziției internaționale a României și a instituțiilor sale.
Or pentru toate acestea partidul și liderii săi vor răspunde, chiar dacă momentan se bat cu pumnii în piept, acuzând organismele europene de rea-credință și dublă măsură față de România. În consecință, ne transmit mesajul că vinovată este UE, nu guvernarea proastă, așa că și-au turat toate motoarele manipulării, ale distragerii atenției publice de la problemele grave cu care se confruntă actuala guvernare.
Însă fără a ține cont de MCV și de rezoluția Parlamentului European referitoare la distrugerea statului de drept, fără recunoașterea și asumarea proastei politici după 2016, PSD nu are nicio șansă de revenire la statutul de partid care a făcut ceva pentru România și poporul românesc. Așadar, sloiuri și gheață la mal!
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 