Imediat după pierderea Puterii, liderii principali şi activiştii PDL şi-au reluat activităţile favorite, acelea de a se lăuda cu „succesul reformelor” şi de a critica orice iniţiativă a altora, de a-şi ataca în forţă duşmanii politici. Pe cei ce i-au dat jos de la guvernare. Curios, unii rivali ca PP-DD, UDMR, PRM, PNG… nu beneficiază nici măcar de o minimă atenţie.
Două lucruri trebuie remarcate întâi:
1. fruntaşii PDL şi toată floarea portocaliu-verzuie din presa românească şi-au încărcat tunurile în secunda II după votul la moţiunea Opoziţiei, iar după aflarea cifrei fatidice – 284, ghiulelele i-au şi împroşcat pe inamici;
2. din păcate, în aproape patru ani de guvernare nu şi-au pregătit muniţie nouă, fiind nevoiţi să atace tot cu cea veche, devenită între timp inofensivă. Aşa că în loc să stârnească spaimă şi groază, am avut cu toţii senzaţia de déjà vu, ba chiar ne-a luat un plictis de „lasă-mă să te las”. E-he-he, nici bătălia politică nu mai e ce era odată.
S-au inversat polii de putere
Ca partid de guvernământ care s-a văzut ameninţat încă de la început cu trecerea în Opoziţie şi care acuza mereu lipsa de aplecare a opozanţilor spre critica cinstită, te-ai fi aşteptat ca PDL, specialiştii săi în comunicare şi PR, miniştri, secretari de stat, experţi, jurnalişti… să sară asupra programului de guvernare al USL aprobat odată cu învestirea noului Executiv.
Nicio vorbă despre asta. Va fi fiind perfect? În schimb, îndeletnicirea în care excelează e atacul la persoană: guvernul Ponta e făcut de Voiculescu-Felix, securistul-varan Crescent la Grivco, părinţii săi sunt Ilici Iliescu şi Năstase cel corupt şi cu multe case şi procese, iar miniştrii propuşi sunt răi, netoţi, compromişi, hoţi, haini, trădători, traseişti, fără studii, cu diplome false, plagiatori ordinari, n-au habar de nimic, au de recuperat şi 60 de milioane € pentru stăpânul Antenelor, sigur vor duce ţara de râpă. Ori în braţele ruşilor.
Competenţa se poate dovedi şi-n Opoziţie
Şi s-ar putea să o ducă. Însă ca jurnalist aş pune două întrebări:
– dacă guvernul lor a fost atât de performant, de ce a căzut? Că ideea cu cumpărarea traseiştilor de către USL nu poate fi susţinută de moment ce au votat vreo 50 în plus. Nici aceea că transfugii s-au dus acolo unde li s-au promis locuri pe liste. De ce nu le-a promis şi PDL? Şi dacă le promitea, rămâneau? Nici liderii portocalii n-o cred;
– dacă au idei atât de valoroase despre scoaterea României din ghearele crizei, ei de ce n-au făcut-o? Sau de ce nu critică planul de guvernare al USL punând alături contribuţiile lor valoroase? Ca să le vadă alegătorii şi să-i voteze, nu de alta.
În rolul Mafaldei
Fiind însă vreme de criză politică, sunt scoase de prin ungherele mediilor româneşti fel de fel de personaje dubios-ascunse precum Cozmin Guşă, acum membru a bordului Institutului de Analiză, Strategie şi Prognoză GeoPOL, ce îşi propune să asigure expertiză şi consultanţă geopolitică şi geoeconomică. După materialele publicate până azi, nu pare să fi avut vreun client.
În schimb, cu Ion Cristoiu şi băsmuitorul Lăzăroiu iese zilnic în prim-plan cu zvonuri despre iminenta rupere, dispariţie, spargere, disoluţie… a USL, despre trădarea hitleristului Crin faţă de socialist-cârlanul Ponta sau viceversa, despre incompetentul Marga, omul ruşilor, al chinezilor la Externe… Încearcă să sperie lumea că singurul gând al ticăloşilor de uslaşi e suspendarea lui Băsescu. Cel ce însuşi face aluzii la o cifră fatidică uitată, 322. Şi la „restaurare”. Adică, vezi bine, USL n-are voie să se atingă de politrucii portocalii implantaţi pe vecie de Boc şi Ungureanu în toate instituţiile statului că e restauraţie. Ca pe vremea Bourbonilor!
Te uiţi la ei şi nu-ţi vine a crede
Te uiţi la televizor şi-i vezi oameni în toată firea, în toată puterea cuvântului. Un lucru te înspăimântă: oamenii aceştia au avut sau au Puterea în mâinile lor, ne-au hotărât şi ne hotărăsc destinele mai departe. Abia acum ne dăm seama că în spatele forţei lor coercitive, al aroganţei şi al poleielii de civilizaţie nu se ascund competenţa şi arta bunei guvernări, ci leliţele din obor, cele ce discută politica exact în aceiaşi termeni. Inclusiv prin gura unor intelectuali cu pretenţii.
Or aceste înscenări mediatice cu aceleaşi nomina odiosa, jocurile primitive de-a „ţara furată”, de-a hoţii şi proştii au intrat de-acum în obişnuinţă. Ne lipsesc doar politicienii care să se apuce de treabă.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 