S-au scris zeci de pagini, s-au făcut studii, analize, anchete, s-a vituperat împotriva celor ce practică postarea pe Net ca sarcină de serviciu, dar site-urile cu opinii personale sunt tot mai greu de citit din cauza limbajului abject.
Nu există fenomen mai relevant pentru starea politicii actuale decât acela al postacilor năimiţi să spurce orice tendinţă pozitivă. Sunt întreţinuţi de către mahări bolnavi de putere. Rolul lor este să-i ţină departe pe cititorii educaţi, mai ales pe cititoarele îngreţoşate de termeni grobieni. Se încearcă descurajarea oricărui demers spre normalitate prin beştelirea opiniilor diferite de ale jupânului.
Postacii speculează legea
Fenomenul este îngăduit de forumuri şi site-uri în virtutea libertăţii cuvântului şi a dreptului la opinie. Nenorocirea e că, tolerând porcoşeniile lexicale, restricţionăm accesul oamenilor bine crescuţi, dornici de socializare manierată şi informaţii corecte. Ceea ce mass-media occidentale au rezolvat de la început.
Tărăşenia românească scoate totodată în evidenţă clişee, mentalităţi vetuste, propagate şi însuşite pe la cursuri din perioada stagiului militar, la învăţământul politic şi chiar din cărţile unor istorici dispuşi la compromisuri cu ştiinţa. Unii îşi fac de ruşine breasla şi azi, bântuind pe la gazete, posturi TV imunde, sponsorizate de aventurieri de toată mâna.
Fireşte, tupeul şi josnicia postacilor sunt de înţeles până la un punct. Lipsiţi de mijloace pecuniare, dar fără chef de muncă cinstită şi serioasă, îşi pun demnitatea la picioarele comanditarului ticălos, bine pitit în spatele mârşăviei. Au ca model ziare şi „televizuini” care fac sluj pe faţă.
Fenomenul arată adevărata faţă a politicului
Tărăşenia ne permite să descoperim sistemul de valori, caracterul mojic al politrucului ajuns în situaţia de se servi de asemenea mascaradă. A se mai observa că presa urmăreşte cu preponderenţă evenimentele politice, fiind un nemeritat ecou al celor mai insalubre gesturi.
Astfel, atacul prezidenţial împotriva regelui Mihai a scos din cufărul bolşevic minciunile şi calomniile profesioniştilor Maskirovka promovaţi de KGB şi apoi de Securitate: regele e scula imperialiştilor, mai nou, slugă la ruşi, a furat Peleşul, tablourile şi averea poporului, e decăzut, are copii din flori, din cauza lui suntem noi azi săraci. Adevăratul os regal e prinţul bastard Paul, alături de prinţesa nu ştiu care… Mai bine regele Cioabă.
Apelul la Cuza, idolul unor înalţi şi binecunoscuţi politicieni, izgonit cică în mod josnic de liberali, „nu degeaba i-au internat comuniştii în lagăre”, ne permite să descoperim originea comenzii. Ideea comanditarului transmisă postacului însă te îngrozeşte: „reforma trebuie să înceapă cu înlocuirea actualului cadru democratic! Răul este în acest cadru democratic!” Doar dictatura le prieşte.
Comunismul, condamnat doar de formă
Cu toate că totalitarismul a fost condamnat, iar adevărul a fost recunoscut până şi de torţionari, deţinuţii politici sunt asasinaţi a doua oară de un regim democratic şi liberal doar de formă. Nu ideea expusă agramat de postac înspăimântă, ci faptul că i-a fost dictată cu subiect şi predicat de un reprezentant al unei naţiuni europene.
Ce să însemne presiunile pentru revenirea la legea 18 a ilicitului? Şi mareşalul Antonescu legiferase confiscarea averilor lui Ionescu-Sisesti, Al. Lapedatu, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, C. Radulescu-Motru, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Emil Racovita, Lucian Blaga… Ca şi atunci, nici un stâlp al Puterii nu se va clătina.
Până şi duplicitatea de la BAC dă de gândit: presa vorbeşte de un ordin de diminuare cu 20% a admişilor. Să nu cumva să fie, Doamne fereşte, prea mulţi studenţi care să pape banii de campanie.
democraţie, libertate,
Politica a luat-o pe alt drum
Aşadar politică nu înseamnă ceea ce repetă ei zilnic la TV pentru fraieri şi gură cască. Iată, pe uşa din dos trimit ameninţarea străvezie la adresa competitorilor şi a susţinătorilor acestora. Vizaţi sunt ca întotdeauna intelectualii, pătura mijlocie, universităţile.
Aşa că societatea românească se află din nou la răscruce. Democraţia, libertatea şi sistemul universal de valori nu mai fac două parale.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 