De ceva vreme, fostul parlamentar și membru de vază al PSD, magnatul informaticii românești, Sebastian Ghiță, se face luntre și punte să determine schimbarea cursului intern, poate și extern, al politicii românești. Dacă ar fi vorba de un progres, dacă ar dori și ceva pentru „talpa țării”, nimic rău în asta. Numai că, într-o țară democratică, schimbările vin altfel: se lansează ideea, se construiește un mainstream, apoi o majoritate parlamentară decidentă și, astfel, schimbarea are șanse.
Din păcate, cel ce se agită ca musca-n țilindru pleacă de la o falsă premisă: își închipuie că decizia politică ori juridică poate fi influențată de te miri cine, de Kovesi, Coldea, Băsescu, Iohannis, de ambasadorul și consilierul ambasadei SUA în condițiile în care absolut toți decidenții invocați în celebrele mărturisiri la fapt de seară și de mare audiență și-au asumat fie în nume propriu, fie în numele instituțiilor respectivele decizii. Pentru ele sunt gata să răspundă oricând în fața instituțiilor abilitate. Și atunci, ce alt rost are toată tevatura iscată de Ghiță decât de a constitui o perdea de fum sau poate șantaj?
În ceea ce privește decizia politică nu există în spațiul public vreo declarație a vreunui parlamentar sau lider de partid, a vreunui membru al Executivului obținută prin atac de forță majoră sau de amenințare, la fel cum nu există nicio mărturie serioasă cu subiect și predicat a vreunuia din decidenții de mai sus care să se plângă de astfel de ingerințe. Doar supoziții ale altora.
De asemenea, niciun judecător sau procuror nu s-a plâns niciodată în timpul exercitării funcției că sentințele sau hotărârile ar fi fost luate sub imperiul amenințărilor de un tip sau de altul. Ceea ce nu înseamnă neapărat că astfel de fenomene nu vor fi existat, numai că absolut toate sentințele și hotărârile lor au fost semnate cu propria mână și asumate. Altfel am fi avut condamnări în instanță pentru asemenea fapte, ceea ce nu cunosc să fie cazul.
Și atunci de ce amenințări și șantaje vorbește Sebastian Ghiță? Ei, bine, de închipuiri, de afirmații pentru care nu are absolut nicio dovadă: a fost în relații de prietenie cu X, Y, Z, prietenie pe care o trădează ca un om de nimic la necaz, a fost în concediu cu X, Y, Z, dar nu i-a putut obliga să ia deciziile pe care el le-a vrut. Și dacă le-a plătit sejururile în locuri exotice și vile de protocol propriu din banii săi, mită se numește, iar respectivii vor răspunde penal. Acesta este și motivul suspendării generalului Florian Coldea, bănuiala că le-ar fi acceptat și ar fi încercat să influențeze unele din deciziile politicienilor și ale magistraților.
Din păcate, necazul cel mai mare este că unele medii, mai cu seamă televiziunea proprie, răspândesc minciunile la ore de mare audiență, iar ceilalți sprijinitori de la alte televiziuni să fac că informează populația, dezinformând și prezentându-le ca adevăruri esențiale cu scopul de a slăbi justiția, serviciile de informații și președinția.
Ceea ce înseamnă cu adevărat șantaj al cărui scop este ușor de intuit: scăparea sa de pedeapsă. E clar că faptele de care e învinuit sunt grave, iar prin gestul său se vede că e conștient de gravitatea lor, dar încearcă să capteze bunăvoința și atenția prin batjocorirea, înjosirea justițiarilor ca să decredibilizeze astfel instituțiile statului de drept.
Că avem totuși CNA și organizații de apărare a dreptului la informare corectă a cetățeanului contribuabil nici nu se cunoaște. Că avem totuși un Parlament, apărător al statului de drept, al democrației și al drepturilor omului, tot nu se cunoaște. Astfel că minciuna, dezinformarea devin obișnuință. Să le „mulțumim”.
Și atunci ne punem întrebarea: dacă democrația are atâtea instituții, atâtea organisme civile, ONG-uri care ar trebui să ne apărere în fața abuzurilor unor personaje ca Sebastian Ghiță și ale susținătorilor acestuia din presă ori ale unor funcționari care se fac că plouă, mai există în România statul acela de drept pentru care au jurat politicienii „să-și dăruiască toată puterea şi priceperea”? Cui folosește o astfel de politică plătită cu bani grei din buzunarul contribuabilului român?
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 