Archive for the ‘Oare mai face cineva politică în România?’ Category

Oare mai face cineva politică în România?

aprilie 25, 2014

Întrebarea pare fără sens de moment ce o mulțime de instituții precum Parlamentul, Consiliile locale, mai toate televiziunile și radiourile, o bună parte din presa scrisă și online au ca principală preocupare gestionarea și dezbaterea subiectelor politice. Din păcate activitatea acestora este dominată de bătălii electorale, nu de politici publice, iar asta nu de azi, de ieri.
Fiindcă politică înseamnă „știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și conducere a comunităților umane, prin care se menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective” DEX.

Cu o floare nu se face primăvară

Or ceea ce se întâmplă la vârful Puterii în această perioadă înseamnă orice, numai „știință și artă de a guverna un stat” nu. Firește, dincolo de retorica generalizării, descoperim câte un personaj ca Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice din MAE, care s-a întâlnit la Casa Albă și Pentagon cu oficiali ai SUA ca să discute „despre parteneriatul strategic bilateral și amplasarea în România a scutului de apărare antirachetă”, asta pe fondul crizei dintre Ucraina și Rusia.
De asemenea, pentru o conferință de presă comună cu Igor Corman, președintele Parlamentului Moldovean și cu cel al Camerei Deputaților din Cehia, Jan Hamacek, s-a aflat zilele trecute la Chișinău, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Or mai fi fiind și alte informații de același tip pitite printre subiecte care țin primele pagini.

Campionii acuzațiilor

În fapt, știrile și evenimentele care constituie capul de afiș în aceste zile îl constituie o serie de teme ca: Gabriela Firea, membră a comisiei parlamentare care anchetează afacerea Nana, și un număr neprecizat de parlamentari se plâng la DNA acuzând amenințarea și șantajul practicate de Traian Băsescu; la rândul său, Victor Ponta îl amenință pe președinte cu pușcăria după expirarea mandatului; prim-ministrul își mută biroul de lucru în clădirea MAN deoarece se simte și el amenințat; deputatul Elena Udrea (PMP) respinge acuzația de „viol politic” adusă de liderul Forței Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu; Crin Antonescu (PNL) „nu vrea să fie un președinte momâie care să asiste la modul în care diverși domni își taie bucăți din România”…

De la acuzații, la dispute

Deși ocupă timpul mai tuturor televiziunilor, adică buletinele de știri și comentariile acestora, temele de mai sus sunt simple dispute politice determinate de apropierea campaniei electorale europarlamentare, fără legătură directă cu guvernarea în interesul cetățenilor. Generarea disputelor permite candidaților și partidelor în frunte cu liderii lor să se poziționeze conform unor interese politice. De aceea, principalii lideri încearcă mereu să ne convingă că interesele lor ar coincide cu ale noastre. Ca urmare, își demonstrează eficiența atacându-și cu duritate adversarii.
Astfel, televiziunile și presa au mereu de comentat, alimentând acest război al acuzațiilor reciproce până la epuizarea rating-ului. Ca alegătorii să opteze pentru un anume personaj, un anume partid. Și asta fiindcă electoratul românesc se concentrează mai mult pe persoane decât pe politici publice. Așa că formațiunile partinice nici nu-și mai bat capul să alcătuiască și să promoveze programe și proiecte, unul din multele motive pentru care România înaintează cu foarte mare greutate spre nivelul de bunăstare al civilizațiilor occidentale.

Când doi se bat…
În această confruntare, care după dezmembrarea USL a devenit una a tuturor contra tuturor, se degajează două tabere ireconciliabil opuse, una a lui Traian Băsescu, iar cealaltă, a lui Victor Ponta. După câteva zile de ieșiri publice mânioase și escaladare a conflictului, pe lângă cele două tabere a apărut o grupare nouă. Nu una împăciuitoare, cum era de așteptat, ci una care lovește concomitent și în mod egal în ambele, mizând probabil pe proverbul: când doi se bat, al treilea câștigă. E vorba de Crin Antonescu.
Cât despre politică în adevăratul sens al cuvântului, despre idei reformatoare, programe și proiecte de modernizare a economiei, a educației, a sănătății, a administrației… trebuie să mai așteptăm până în 2015. Dacă nu cumva ne vor paște niște alegeri anticipate imediat după cele prezidențiale…

Petru Tomegea