Cine urmărește sistematic informațiile oferite de mass-media nu se poate să nu-și dea seama de un paradox: cu cât Departamentul Național Anticorupție își intensifică eforturile, făcând, cu spectacolul aferent, tot mai multe și mai importante descinderi și arestări, cu atât mai mult infracțiunile economice se înmulțesc, ceea ce nu e deloc încurajator.
Și așa principalele știri și evenimente din presă sunt legate în principal de lupta procurorilor DNA împotriva corupției, iar ceilalți făcători de agendă publică abia mai reușesc să strecoare și ei ceva notabil: finala Simonei Halep, Congresul PMP, vizita lui Chuck Hagel și a trei senatori americani…
România – raiul corupților?
Firește că înspăimântă evoluția criminalității economice în România, dar neputința DNA, a Parchetului, a Poliției, a Fiscului și a serviciilor secrete implicate în această bătălie de a ține sub control fenomenul infracțional generează confuzie și frustrare, iar perspectiva deloc optimistă va duce la pierderea Puterii de către actuala coaliție de guvernământ. S-a întâmplat la fel și cu guvernele Boc și Ungureanu.
Trebuie spus din capul locului că situația din România nu este una singulară, cu ea confruntându-se după război majoritatea statelor democratice. Cum au scăpat aceste țări din ghearele mafioților? Lecțiile lor ar fi trebuit învățate demult de toate organele românești implicate în stârpirea hoției: printr-o educație masivă a celor păgubiți mereu, adică a producătorilor și a posesorilor de bunuri și prin închiderea robinetelor risipei de către stat, guvern, instituții, organizații cetățenești, comunități locale.
Ori, ori…
Fiindcă statul e condus prin legi de către Parlament, ei bine, în caz de eșec cineva trebuie să-și asume răspunderea și incompetența: fie legile sunt proaste, lipsite de rezultate, fie Executivul e slab, iar controlul parlamentar și al celorlalți participanți la treburile publice este ineficient. Nu în altă parte trebuie căutate cauzele.
Pentru că lucrurile trenează în acest domeniu de 25 ani, nici nu-mi mai pun speranțe: toate puterile au câștigat voturi printr-un mesaj anticorupție, antihoție, dar după accederea la Palatul Victoria s-au făcut a uita, semn că Executivul fie și-a amanetat voința politică, fie nu e în stare de mai mult.
Ce e de făcut?
Îmi pun speranțe însă, în cetățeni, în semenii noștri, fiindcă, în ultimă instanță, ei vor beneficia de rezultate. Rezultatele, din păcate, nu vin într-o legislatură de 4-5 ani, ci într-o perioadă mult mai lungă. Vezi campania „mani pulite” din Italia sau aceea a întronării legalității în „Vestul Sălbatic”.
Numai că victoria contra hoției ține de puterea politică și de guvern: pe lângă ofensiva justițiarilor împotriva „gulerelor albe” implicate în drenarea banului public, e nevoie și de educația cetățenilor. Iar această educație o pot face presa și televiziunile. De ce nu o fac și acum la standardele cerute? Fiindcă trăiesc, cele mai multe, de pe urma partizanatului politic, mai ales legat de partidele de guvernământ, existența fiindu-le condiționată de publicitate favorizantă și de finanțări la limita legii.
Educația anticorupție
Singura șansă, dacă privim și la celelalte țări aflate cândva în dificultate cu aplicarea legilor, ar fi o campanie educativă eficientă promovată de instituțiile statului și finanțată transparent din bani publici. Fiindcă persoanele păgubite nu-și cunosc bine drepturile și libertățile. Dacă X,Y,Z ar ști că nimeni, dar absolut nimeni nu face daruri prin telefon sau e-mail, nu s-ar plânge atâția naivi că au fost păcăliți și extorcați de bani.
La fel cum, dacă ar fi învățați să citească și să înțeleagă facturile, actele notariale, contractele, chitanțele, bonurile fiscale, etichetele produselor…, dimensiunea furăciunilor ar fi mult diminuată. Pe de altă parte, trebuie afirmat răspicat: când cutare își face un palat mai grozav ca al prinților arabi sau își cumpără moșie, elicopter, Ferrari, deși nu are nicio ocupație, a informa organele statului nu înseamnă delațiune, ci act patriotic.
E nevoie de modele
Mai țineți minte filmele cu cowboy și justițiari? Ei bine, cu ajutorul lor americanii și-au învățat drepturile și libertățile, iar participarea lor la rezolvarea treburilor publice a luat amploare. Fiindcă în Țările Scandinave, în Anglia, SUA, Germania, Franța, Elveția… cetățenii sunt corecți nu datorită omniprezenței și severității oamenilor legii, ci mulțumită cetățenilor responsabili.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 