Pe cât de mare a fost bucuria câștigării alegerilor, pe atât de mare este mâhnirea pierderii lor acum, la nici 6 luni de guvernare. Și nu e vorba de pierderea propriu-zisă a alegerilor, ci de gestionarea mai proastă ca oricând a organizării de după: a selectării și a pregătirii echipei miniștrilor, a unei bune comunicări (nu a mințirii populației!), a susținerii inteligente de către partid, fără ingerințe în activitatea de decizie a Executivului, fără echipe de aplaudaci.
După ce PSD și liderul său Liviu Dragnea au acuzat președinția, opoziția și ambasadele străine că vor să le fure votul și nu-i lasă să guverneze pentru prosperitatea „românilor”, iată că s-au apucat ei înșiși să-și demoleze propriul guvern, să-și demotiveze propriul partid și să-și dezamăgească propriul electorat, făcând imposibilă punerea în operă a „mărețului” program de guvernare.
Ce să fi determinat o asemenea schimbare radicală de atitudine care spulberă în doar câteva zile zeci de ani de democrație? A se observa din capul locului că împrejurările au fost hotărâtoare: cearta a izbucnit imediat după întoarcerea din SUA a președintelui cu sprijin necondiționat pentru lupta împotriva corupției („Știm tot ce se întâmplă în România!” spune Trump) și insuccesul Legii salarizării unitare, fiindcă de un insucces este vorba: după declarația lui Iohannis că va promulga legea chiar așa cu cifrele umflate, toată răspunderea a rămas pe umerii PSD și, neavând pe cine da vina, calculele au trebuit refăcute. Amânarea cu 6 luni a aplicării nu le-a picat deloc bine.
Așadar principala cauză a gâlcevii actuale vine de la sprijinul american pentru anticorupție și lipsa banilor pentru măriri de salarii. Se caută un acar Păun, dar manipularea nu ține loc de bună guvernare și legalitate, nici de încasări. Pe deasupra, cred că împrumuturile guvernamentale masive din ultimele luni i-au speriat, iar amenințarea incapacității de plată ca în Grecia a pus punct iluziilor Olguței Vasilescu. Nu erau conștienți liderii de semnalele trase de finanțiști serioși că aventura creșterilor nesăbuite de salarii și cheltuieli publice poate sfârși prost? Se pare că nu, iar adevărul li se va arăta gol-goluț după moțiune.
Sprijinul lui Donald Trump pentru lupta lui Iohannis cu corupția înseamnă că justiția nu va mai putea fi ținută sub papuc ca pe vremea lui Iliescu-Năstase, iar măreții lideri au dosare penale care mai de care. E clar că nu se mai poate face nimic. Vinovat? Prim-ministrul Sorin Grindeanu! Teama de consecințele juridice i-a încăierat, iar majoritatea actuală de guvernământ a ajuns în pragul dezmembrării. Viitorul le e sumbru. Indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură împotriva propriului guvern. Indiferent deoarece, odată cu atacul asupra guvernului Grindeanu, a mai apărut un centru de putere, la fel de plin de ambiții politice, iar gruparea Ponta-Grindeanu-Constantin pare să câștige forță în bătălia cu Liviu Dragnea pe care adevărul nu-l va face liber.
Din păcate, ambele facțiuni sunt la fel de compromise, iar rămânerea uneia sau a alteia la Palatul Victoria nu poate nicidecum constitui o alternativă favorabilă României, motiv pentru care toți ochii se vor îndrepta spre președintele Iohannis. Iar președintele va căuta cu siguranță o altă variantă în caz de trecerea moțiunii de cenzură. Iată de ce e previzibilă pierderea alegerilor pe mână proprie de către actuala majoritate.
Caz în care se va pune punct unui stil falimentar de a face politică, un stil moștenit de la tovarăși, iar jocul se va relua de la capăt. Nu este exclus ca acesta să fi fost motivul Cotrocenilor de a dori de la început o altă majoritate de guvernământ decât una condusă cu mână (pumn) de fier de către aventurierul Liviu Dragnea, cel ce și-a înlăturat fără milă rivalii în drumul său spre cea mai înaltă poziție în partid și în stat.
Firește că am așteptat ca PSD, cel mai mare partid, să-și respecte promisiunile, numai că în gena sa pe primul loc stă conflictul pentru putere: fără democrație internă și transparență, gașca social-democraților nu poate deveni niciodată formațiune politică europeană.
Petru Tomegea
Petru Tomegea - ePolitica 