Bogdănești – Nicolae Alevra, academician, general, ministru uitat

Bogdănești – Nicolae Alevra, academician, general, ministru uitat

De la fie iertatul Constantin Tomegea (din Huci), părintele meu, mi-a rămas în minte un nume și mai multe povești despre Tache Alevra, proprietarul sau arendașul moșiei Plopi, dar nimic despre fiul(?) acestuia Nicolae Alevra, născut în Bogdănești, fostul județ Baia, la 21 ianuarie 1871 și decedat 16 iulie 1936, în Palanca, județul Bacău. Provenit dintr-o familie celebră în istoria Moldovei: proprietari de întinse moșii, un (biv-vel) sulger Alevra, unul dintre cei 8 boieri de divan pe vremea lui Kogălniceanu, un alt Alevra, Grigore, șef al unui serviciu secret de informații al grupării Unioniste a lui Cuza (împreună cu Cezar Liebrecht), cel ce a interceptat scrisorile compromițătoare ale lui Vogoride către turci și le-a publicat în presa franceză, iar Nicolae, ultimul, general de brigadă, artilerist de profesie, instruit la înalte școli de război românești și europene (Gratz), umplut de glorie în Primul  Război Mondial la Mărășești, Mărăști, Oituz…(„Pe aici nu se trece!“), participant important la eliberarea Transilvaniei sub deviza „Treceți, batalioane române, Carpații!“, dar azi complet uitat, spre rușinea noastră. Nici un monument, nici o pomenire, în afară de Wikipedia și câteva lucrări ale istoricilor, e.g. Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), București, Editura Silex, 1996. (În medalion, alături de făuritorii marii Uniri între care Pan Hallippa)

Poate fiindcă numele e grecesc: Alevra (grec Αλευρά – alevra – făină), așadar o origine posibilă poate fi Fanarul, numai că alte nume precum Fotino, Cantacuzino, Paleologu, Caragea, Danielopol, Papadopol, Hangerliu…, fără un asemenea trecut eroic de partea poporului român au făcut cariere, unele strălucite. În fine.

S-a retras din armată în 1922, după desăvârșirea Marii Uniri și realizarea  visului de Reîntregire a Patriei, dedicându-se scrisului. Ce a rămas după Nicolae Alevra? O doctrină militară a „Națiunii înarmate“, valabilă și azi și o mulțime de studii capitale pentru domeniul apărării: Armata de rezervă – 1913; Modificarea Constituției și Armata – 1914; Organizarea armatei – 1930; Oamenii politici și apărarea națională – 1931; Imponderabili la război. Studiu social militar – 1936… Motive suficiente pentru a fi ales între nemuritorii academici.

A avut mereu dreptate: România va continua să aibă dușmani puternici în jurul ei și după Marea Unire, de aceea „singurul război acceptabil era războiul de apărare“, pregătit din timp cu inteligență și diplomație. Nu prea a fost ascultat și înțeles de regele Carol al II-lea plus camarila și ne-am trezit cu națiunea ciuntită după a Doua Mare Conflagrație Mondială. Unde suntem și azi.

Așadar Bogdăneștii se pot mândri cu o serie de mari personalități dăruite spațiului cultural și social-economic românesc precum universitarul Ioan Hudiță, fost ministru al Agriculturii și al Domeniilor Publice, Spiru Haret, reformatorul școlii românești, al cărui tată a fost aici notar, mama fiind înmormântată în fața bisericii vechi (construită în 1779), Mihai Lupescu, animator al Șezătorii fălticenene, Ion Solcanu, mare istoric, mare cărturar, senator, actual membru al Academiei Oamenilor de Știință… Ba avem și foarte mari oameni de afaceri, verii noștri: frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii lanțului de magazine de bricolaj Dedeman, cu capital 100% românesc. (Or mai fi fiind și alții numai că spațiul meu tipografic e limitat). Cu toții sunt rezultatul uneia din primele școli românești înființate în 1858 în care au trudit dascăli inimoși și harnici ca: Ion Florescu, Constantin Nedelcu, Neculai Cârlănescu, Gheorghe Zaharescu, Vasile Hudiţă, Vasile Alexandrescu, Mihai Lupescu, Gheorghe Hudiţă, Ion și Eleonora Solcanu…

Nu e deloc bine să uităm jertfa înaintașilor, la fel cum nu e bine să nu le urmăm sfaturile, să nu ținem cont de contribuția lor la propășirea patriei. Până la urmă, o țară înseamnă niște valori, niște oameni care au deschis drumuri, care au pregătit evoluții. Pe vremea aceea, școala parcă era mai bine orientată, iar tinerii, mai dornici de afirmare. Nu se născuse încă principiul care astăzi ne îngenunchează: pile, cunoștințe, relații (PCR).

Petru Tomegea 

Politica și turnesolul

Politica și turnesolul

Pandemia și ultima mișcare politică scot la iveală adevărata față a multor politicieni ori specialiști făcuți, nu născuți, dar și a multor jurnaliști, televiziuni, ziare și bloguri. Astfel, bătălia cu virusul SARS-CoV-2 ne-a arătat câte clase are fiecare antivaccinist, analfabet, semianalfabet, semidoct… deveniți peste noapte mari specialiști epidemiologi, de la politicianul mărunt, AUR-ist, șoșocar ori nu, la medicul care fie a uitat jurământul lui Hipocrate, fie a trecut prin facultate ca gâsca prin apă ori și-a cumpărat diploma, iar concluzia e devastatoare. A fost un neașteptat, dar degradant și întunecat moment al adevărului. Ca și alții, exclud din start să mă las conștient pe mâna unor astfel de posesori de diplome. Unii au apărut la televizor sau în presă și și-au făcut breasla de ocară într-un moment tragic când foarte mulți colegi medici, dedicați trup și suflet salvării aproapelui, și-au dat viața eroic în saloanele spitalelor. Alții, mai lași, și-au luat concediu medical numai să nu îngrijească bolnavi de COVID-19, lăsându-și colegii să lupte singuri cu virusul. Mă gândesc de pe acum că sacrificiul le va fi glorificat în numeroase monumente spre pomenirea jertfei lor.

Nu altfel stau lucrurile apropo de ultima evoluție politică: România ajunsese la un punct de răscruce când lipsa unității de vederi la vârf nu mai permitea nici rezolvarea crizei pandemice, amplificată de o manipulare antivaccinistă fără precedent, nici a crizei politice din pricina unor orgolii mărunte, dar ireconciliabile. Singura șansă era alcătuirea unei coaliții între Stânga pesedistă și Dreapta liberală, alianță care, însă, a trezit încă din start aroganță, neîncredere și contre, acuzații puerile, având precedentul nereușitei USL Antonescu – Ponta de acum un deceniu.

Ce i se reproșează respectivei alianțe? Interesul și oportunitatea liderilor PSD de a controla suma uriașă de 30 de miliarde de €uro pusă la dispoziție de Uniunea Europeană, bani care ar putea, dacă ar fi folosiți cu inteligență, să scoată România din sărăcie și să o alinieze statelor civilizate ale Occidentului. A fost și motivul principal al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, altfel meritul ieșirii din starea de subdezvoltare ar fi revenit doar PNL și USR, partide care și-au jucat însă foarte prost șansele, neînțelegând necesitatea stringentă a momentului. În aceste condiții, PSD a pus piciorul în prag și a plusat.

Evoluția spre o alianță PSD-PNL-UDMR scoate la rampă o mulțime de frustrări și frustrați: USR căreia i s-a refuzat accesul din pricina imposibilității de a coopera, de a se adapta lucrului în echipă și a răbufnirilor dezonorante asupra foștilor colegi de guvernare, a campaniei anti-Iohannis condusă din umbră de viitorul candidat prezidențial, Dacian Cioloș. Apoi AUR care își vede periclitat viitorul politic în caz că alianța va da rezultate, grupul lui Ludovic Orban, autoexclus de la masa negocierilor, plus o mulțime de lideri social-democrați și liberali care nu pot prinde un post ministeriabil în actuala configurație a echipei guvernamentale.

Tot de frustrare este vorba și în cazul câtorva televiziuni, a moderatorilor și a multor jurnaliști, comentatori, al câtorva ziare pe Net care rămân fără obiectul muncii: toată strădania lor de a promova numai una dintre cele două formațiuni ale viitoarei alianțe se vede sortită eșecului, urmând ca restartul să scoată la iveală precum turnesolul adevărata lor față. Firește că, la fel ca întotdeauna, împricinații vor încerca să-și justifice ticăloșia cu alte minciuni și aruncarea vinei asupra altora.

Să nu vă închipuiți cumva că vor face un pas în spate ori se vor retrage la vreo mănăstire să-și ispășească păcatele. N-au făcut-o niciodată decât împinși pe scări, fie de către colegi, fie în urma pierderii voturilor. Fiindcă ridicolul și rușinea nu ucid, îi vom vedea la televizor mai departe cum își învață ei poporenii să fie drepți și cinstiți. Ei care sunt unși cu toate alifiile.

Dar un lucru să nu ne scape din vedere: să stăm cu ochii pe ei ca pe butelie: cele 30 de miliarde de €uro trebuie să pună România pe harta Europei, nu să se strecoare în buzunarele celor ce le vor gestiona.

Petru Tomegea

Suceveni, vi se pregătește ceva!

Suceveni, vi se pregătește ceva!

De Lăsatul Secului, o formațiune politică, AUR, împreună cu enoriașii și slujitorii câtorva culte religioase(!), culte care devin astfel peste capul credincioșilor partide politice, au ieșit să protesteze în Pața Centrală a Sucevei împotriva celor ce le fură libertatea, guvernanți și medici. Numai că libertatea pentru care luptă ei nu este libertatea tuturor cetățenilor, ci doar a nevaccinaților, iar AUR și respectivele culte religioase protestează împotriva deciziilor statului de a proteja viața tuturor cetățenilor, ceea ce, să recunoaștem, miroase a crimă. Să fie vorba de principiul „Scapă de boală cine poate, cine nu, adio și-un praz verde“? 

Este adevărat, în România Revoluția a adus libertatea de a protesta, dreptul la opinie și libertatea cuvântului, dar cu respectarea drepturilor celorlalți cetățeni și a legilor. Or, deși în gestionarea stării pandemice s-a legiferat, ca în multe țări pe mapamond, prezentarea certificatului de vaccinare, distanțarea fizică, evitarea aglomerărilor și purtarea măștii, cele câteva sute de manifestanți între care foarte mulți copii n-au respectat legea. 

Jos masca! strigau organizatorii, iar jandarmii îi priveau pasivi, în timp ce „oratorii“ debitau minciuni sfruntate: masca conține viermi, oxigenul ucide, vaccinul conține SIDA și medicii sunt trădători! Să fi ajuns oare Suceava polul analfabetismului că tolerează asemenea enormități? A se lua în calcul că AUR poate ajunge la Putere în România cu astfel de minciuni gogonate! Ce vrea să facă cu Puterea? Să închidă școlile, spitalele, instituțiile de cercetare, universitățile și să ne întoarcem la  tratamentul cu leacuri dacice și cu vrăjile lui George Simion care a dirijat totul din umbră la Suceava? Chiar nimeni nu poate sancționa minciuna și manipularea generatoare de crime? Care e deosebirea între a ucide mințind și a ucide cu kalașnikovul? Câte decese vor avea pe conștiință(?) Șoșoacă, Simion și ceilalți auriști?

E clar, nici organizatorii n-au respectat legile, dar nici polițiștii și jandarmii  n-au intervenit decât cu niște amenzi modice, motiv pentru care autoritățile responsabile, comandanții ar trebui să demisioneze și să lase loc celor dispuși să aplice legea. Câți dintre participanți se vor contamina, ei și familiile lor cu copii și bunici și vor ocupa, Doamne ferește, locurile supraaglomeratelor secții ATI?

A doua chestiune care devine preocupantă este pe mâna cui a ajuns cuvântul lui Dumnezeu: încă dinainte de 1900, reprezentanții cultelor, teologii învățau să  vindece și să vaccineze populația, ei au dus greul în eradicarea gripei spaniole și nu numai. Știți că înainte de război preoții predicau din amvon împotriva superstițiilor și a eresurilor, a credințelor populare nocive și împreună cu învățătorii editau cărți de popularizare a științelor? Ce să se fi întâmplat după revoluție că reprezentanții cultelor nu mai recunosc rolul științelor, în speță al medicilor și al cercetării științifice medicale?

Să fie oare criminali cercetătorii mediciniști și creatorii vaccinurilor cărora Dumnezeu le-a ascultat rugăciunile de a avea cu ce să salveze omenirea de bolile contagioase? Nu cred că a existat vreunul care să nu-și fi făcut semnul crucii la începerea activității de cercetare. Ați văzut cum se pregătesc rugându-se chirurgii atunci când pun mâna pe bisturiu? Până unde poate merge minciuna? Am aflat că în Occident bisericile și-au deschis sute, poate mii de centre de vaccinare. Oare la noi de ce nu este posibil în condițiile în care spre deosebire de ei avem zilnic sute de decese ale nevaccinaților? Dumnezeu nu are grijă de toți la fel?

Aceasta nu e bătălie politică, ci război împotriva poporului român, iar Parlamentul, Guvernul, Biserica se fac că nu văd. Atenție: prin efortul eroic al medicilor, al personalului sanitar, prin intervenția autorităților, a tuturor oamenilor învățați, a opiniei publice sănătoase boala va trece, dar rănile deschise acum nu se vor vindeca dacă manipulatorii, trădătorii, lașii, ticăloșii nu vor ajunge în fața tribunalelor. 

De când e lumea și pământul, cei ce n-au ținut cont ori s-au împotrivit cursului normal al evoluției științifice și-au ratat viața.

Petru Tomegea  

Când nu lași loc de „bună ziua“

Când nu lași loc de „bună ziua“

Tocmai asta se întâmplă în politica românească acum: noul și neexperimentatul partid USR, fost USR-PLUS, fost USB al lui Nicușor Dan, a intrat într-o coaliție de guvernare cu PNL și UDMR, dar imediat a început să-și atace colegii de guvern, ținta preferată fiind liberalii, să-i batjocorească, să critice diferite neajunsuri care puteau fi rezolvate în ședințe de coaliție ori de guvern, comportându-se ca un inamic, un opozant sadea. Prim-ministrul a tolerat ceva vreme atacurile permanente ale lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, însă, la un moment dat, situația devenise prea de oaie, așa că l-a demis. A urmat un scandal monstru cu amenințări de ieșire de la guvernare, scandalul a trecut, dar necazurile de aceeași natură au continuat: erau mai mizerabile criticile, batjocura USR, coleg de alianță, decât a PSD aflat în opoziție.

Neobișnuiți sau neînvățați să lucreze în echipă, liderii USR, cărora li s-a adăugat între timp Dacian Cioloș, coborât din politica mare europeană, și-au continuat inițiativele lor solitare: mișto de liberali, atacuri la persoană, culminând cu atitudinea ministrului Justiției de a trece peste competențele prim-ministrului și ale președintelui, așa că paharul se umpluse. Firesc, a urmat demiterea și, în consecință, ocazia useriștilor de a-și lua jucăriile și a ieși glorioși de la o guvernare tratată ca un meci de cartier cu contre și tălpi în afara regulamentului.

Necazul cel mare nu e neapărat plecarea de la Palatul Victoria, cât trădarea înțelegerilor la făurirea alianței de dreapta. (Apropo de dreapta, a se observa că USR se comporta oportunist de dreapta în politica românească, dar de centru-stânga în Parlamentul European alături de La République en Marche, partidul lui Emmanuel Macron, reprezentat în PE de Dacian Cioloș).

Nu s-au făcut publice decât parțial înțelegerile între PNL și USR la alcătuirea coaliției, de aceea putem spune doar că orice coaliție își desfășoară activitatea conform unor reguli și principii general valabile, însă, din cât se vede, nici principiile, nici regulile nu i-au împiedicat pe Stelian Ion, Vlad Voiculescu & co să iasă pe televiziuni și pe Facebook cu acuzații grave la adresa colegilor, ceea ce nu se prea mai întâlnise la noi. Or, despre orice se putea vorbi numai de unitatea alianței de de la Putere nu.

După spargerea coaliției de guvernare, atacurile la Cîțu și liberali s-au întețit, coordonate de astă dată de noul lider al USR, Dacian Cioloș, concomitent cu încercări firave din partea PNL și a UDMR de refacere a fostei majorități, numai că nici vorbă de schimbare a comportamentului bizar al aliaților. În acest climat belicos, declarațiile lui Cioloș că partidul său vrea la guvernare devin comice, pierzându-și orice urmă de credibilitate: cum să te aliezi cu un partid căruia nu-i recunoști liderul? 

Ca urmare a activității critic-inamicale la adresa PNL, nimeni nu mai vrea să negocieze cu formațiunea în cauză în afara fostului lider PNL, Ludovic Orban, interesat în revenirea pe cai mari după ce a pierdut alegerile la liberali. Ceea ce încurcă și mai mult găsirea unei soluții la criza politică.

USR a încercat prin moțiunea de cenzură împotriva propriului guvern realizarea altei coaliții de guvernare cu PSD, dar, ceea ce era de așteptat, în afară de AUR, nimeni nu mai vrea să mai conlucreze cu USR. Adoptând ca și AUR tactica lupului singuratic care atacă și apoi fuge, ambele partide au devenit nefrecventabile, fiindu-le refuzate alierea cu alte formațiuni.

Ca atare, PNL trebuie acum să facă proba maturității politice și să se alieze cu Opoziția (PSD), realizând o coaliție aproape imposibilă, Dreapta – Stânga, după modelul german Angela Merkel, pentru a scoate țara și guvernarea din criza orgoliilor. Nici în Germania lucrurile n-au mers ușor, negocierile durând luni bune, dar rezultatele se văd: guvernul cancelarului Angela Merkel alcătuit din creștin-democrați și social-democrați a făcut din Germania motorul Europei, principala economie și poate constitui un model pentru România. 

Proba maturității politice trebuie să o treacă și PSD prin acceptarea unui guvern de criză cu componentă liberală, condamnat să reușească. Altfel…

Petru Tomegea

Criză politică sau criză a presei politice?

Criză politică sau criză a presei politice?

De când cu alegerea lui Florin Cîțu în fruntea liberalilor, alegere democratică supravegheată de toate taberele și grupurile din PNL, ba și de către observatori și jurnaliști de toate culorile și opțiunile, comentatorii, analiștii, bloggerii, facebook-iștii nu mai sunt în stare sau nu vor să discearnă între realitatea obiectivă și dorințele, voința lor (wishfull thinking). Fără absolut nicio dovadă, fără să se bazeze pe nimic în afară de bârfă, afirmă sus și tare, ca în orice ziar de scandal și manipulare joasă, că Iohannis și-a impus „omul“ în fruntea PNL ca să aibă pe lângă „guvernul meu“ și „partidul meu“. Nu ni se spune cum a procedat, de parcă impunerea asta s-a făcut prin „abracadabra“.

Spre necinstea respectivilor jurnaliști, informația reală că Florin Cîțu a fost ales cu peste 60% din voturi nu face două parale, importantă și probabil bănoasă fiind susținerea fățișă, dar nedeclarată ca atare, a altor politicieni și partide mai „darnice“. Au devenit mercenari sadea, și în paginile ziarelor, și pe Net, și mai cu seamă în talk-show-rile televizate în care fac spume la gură 24 de ore din 24, promovând inclusiv personaje dubioase. Că ți se înroșește obrazul de (ne)rușinea lor. Cititorii – spectatorii, se vede treaba, nu-și mai pun întrebarea lui Moromete, un simplu țăran: „pe ce te bazezi?“ Repetată obsesiv și de Marin Preda: „pe ce te bazezi, mon cher?“ Nici vorbă de argumente.

Dispariția conținuturilor generate de realitatea intrinsecă a dus și la căderea  cvasitotală a jurnalismului independent și de calitate, ca urmare politica partizană a înlocuit informația ducând la moartea presei tipărite pe care o cumpăram cu ani în urmă de pe tarabele din piață. Oamenii de presă nu vor să înțeleagă că ei înșiși au contribuit la dispariția propriului loc de muncă, exact ca în fabula „Toporul și pădurea“. Excepție fac mai multe cotidiane județene și unul central în care mai pâlpâie flacăra jurnalismului curat spre cinstea lor. Am zis „mai pâlpâie“.

Evident că lipsa suportului real al informației duce la manipulare prin dezinformare, iar acest climat nenorocit din presă nu permite nici un fel de evoluție, nici politică, nici socio-culturală. Să privim cu atenție ultima inițiativă a politicienilor a două formațiuni, PSD și PNL: ambele întrețineau un climat plin de ură reciprocă și contre electorale de când se știu, singura perioadă în care armele au tăcut fiind aceea a USL, blamată azi de te miri cine, uneori pe bună dreptate. Nu a fost alianța perfectă, dar au demonstrat că Stânga poate conlucra cu Dreapta în condițiile în care sunt negociate corect principiile și regulile de funcționare. USL a pierit fiindcă Ponta a încălcat înțelegerea inițială și și-a depus imberb candidatura în locul lui Crin Antonescu. 

Acum situația din anii 2011-2014 se repetă: criza pandemică și conjunctura riscantă politic-economică cer o rezolvare acceptată de majoritatea populației, iar singura șansă este o megastructură politică inteligentă, sănătoasă între Stânga – PSD (30%) și Dreapta PNL (26%), capabilă să alcătuiască o majoritate solidă și perenă până la viitoarele alegeri. Împreună cu UDMR, cică dă bine la imagine. Imperativul nu este acceptat de oștile de mercenari de stânga ori de dreapta care, odată cu încetarea războiului, își văd irosite șansele de a câștiga bani prin manipulare și de la unii, și de la alții. Li se adaugă cele două formațiuni autoexcluse din eșichierul politic, USR și AUR, pentru care opoziția se dorește a le fi mană cerească. Ceea ce nu va fi în caz că alianța stânga-dreapta reușește la guvernare.

E greu de înțeles de ce o astfel de alianță este numită „contra firii“ de moment ce ambele partide sunt românești, membre ale Legislativului, ambele declară că luptă pentru aceleași scopuri: propășirea României, dezvoltare economică, ambele consideră că eradicarea corupției e necesitate stringentă, că poziția noastră la nivel european poate fi mult îmbunătățită, că e loc de cinste și onoare, în sfârșit, la conducerea țării. Și apoi, dacă astfel de alianțe au funcționat la alții, de ce n-ar funcționa și la români? Suntem un popor inferior, care nu se poate guverna singur?

Petru Tomegea

Sclavi și antivaxxeri

Sclavi și antivaxxeri

În mintea antivacciniștilor, numiți în alte limbi antivaxxer-i, sclavii sunt cetățenii vaccinați ori care se vaccinează anti-COVID, „dezmierdați“ tot de ei pe rețelele sociale și la unele televiziuni ca oi, boi, vite, moluște, fraieri, proști, idioți, prostani, prostovani, reduși sau debili mintal, handicapați, cu mintea-n piuneze… Ideea de a scrie acest articol mi-a venit de la un filmuleț dat la televizor în care un înalt oficial a venit într-o secție de vaccinare să-i convingă pe cetățeni să nu se vaccineze, iar câțiva l-au luat la rost. Și-a continuat demersul, jignirile fără să fie arestat așa cum s-ar fi întâmplat în oricare țară civilizată. Datorită unor asemenea „atotștiutori“ și „făcători de bine“, România înregistrează cei mai mulți morți de COVID-19 din UE, peste 50 000. Nu cumva a sosit timpul ca justițiarii să-și facă treaba? Nu cumva familiile decedaților ar putea depune plângeri penale împotriva celor ce i-au îndemnat și îndrumat pe semenii lor să se sinucidă? Cu atât mai mult cu cât în Codul Penal lucrurile sunt clare. Sau ne ghidăm după principiul românesc „mortul e vinovat“!

Să mai observăm că „sclavii“ vaccinați scapă de boală aproape toți dacă nu au comorbidități, în timp ce peste 90% dintre aroganții antivaxxeri, șmecherii nevaccinați ajunși la ATI își pierd viața. Deși realitatea e înfricoșătoare, ofensiva conspiraționiștilor criminali continuă fară a fi tulburată de autorități, semn că în România viața are un preț derizoriu.

Dar ce se ascunde în spatele acestui zel criminal de a descuraja vaccinarea? Practic, pentru a ucide cât mai mulți oameni, un stat inamic nici nu mai are nevoie de armată și război, de gloanțe și mitraliere, ci de o șleahtă de activiști antivaxxeri condusă de o Șoșoacă pentru a face dispăruți câteva zeci de mii de oameni nevinovați. Ofensiva conspiraționiștilor a pornit din China și Rusia urmărindu-se slăbirea statelor europene și diminuarea puterii națiunilor prin creșterea numărului de decedați și epuizarea resurselor financiare, prin încercarea de a le refonda statutul de mari puteri, de a menține planurile de afaceri ale firmelor farmaceutice din țările lor  aflate momentan în imposibilitate de a-și vinde vaccinurile și medicamentele anti-COVID, mult inferioare celor aprobate deja în UE, SUA, Canada, UK…

În siajul acestor valuri conspiraționiste & antivacciniste, o serie de formațiuni politice extremiste precum AUR, lipsite complet de Dumnezeu și adevărat patriotism, se fac luntre și punte pentru a se procopsi cu voturile fraierilor speriați de urmările vaccinurilor. Cu totul exagerate și mincinoase. Numai că în câteva luni adevărul va ieși la iveală, iar alegerile viitoare vor face deosebirea între candidații vinovați de cele peste 50 000 de victime și aceia cinstiți.

AUR speculează situația populației nepregătite să facă față unei asemenea dure nenorociri, populație credulă, lipsită de discernământ și de școală, neîncrezătoare în concluziile savanților mediciniști. Într-o astfel de situație tragică se află momentan România, de aceea autoritățile statului ar fi trebuit să intervină hotărât pentru protejarea vulnerabililor – cu toții cetățeni ai României. Au făcut-o parțial punând la dispoziție gratuit vaccinurile și spitalizarea, dar au omis măsuri coercitive sigure pentru salvarea din calea valului de minciuni și îngroziri. Și nici măcar toate autoritățile nu au fost consecvente, până la actualul val uriaș de decese. Mult prea târziu.

Firește, se poate da vina pe populație care nu pricepe rezultatele cercetărilor științifice, s-ar putea învinovăți presa, televiziunile care au uitat sau neglijat educația maturilor, numai că în acest caz statul ar trebui să-și recunoască neputința de a   impune propriile legi. Nu știu de ce în spațiul public antivaxxerii nu au putut fi stopați de organele competente, adică de justițiari, nici contracarați de către specialiști, iar Academia și-a uitat complet rolul spre rușinea ei. Ca și cum nici n-ar exista. Legea nu s-a aplicat, cu toate reformele ultimilor ani. Educația precară pare a fi principala vină, iureșul reformelor fără conținut din ultimii 30 de ani generând analfabeți funcțional pe bandă rulantă.

Petru Tomegea

Cu toată viteza, înainte/ Marcel Ciolacu – președinte!

Cu toată viteza, înainte/ Marcel Ciolacu – președinte!

Ultimul sondaj de opinie îl dădea pe dl Ciolacu, liderul PSD, la diferență uriașă(!) față de următorul clasat, George Simion(!), de la AUR și actualul președinte,  Klaus Iohannis, confirmându-mi dacă mai era necesar intenția social-democraților de a-l susține pentru prima funcție în stat. Sondajul cu pricina face și el parte din  ofensiva susținută cu toate armele și munițiile din dotare în mediile autohtone și nu numai pentru impunerea personajului din titlu, prima fază fiind degajarea terenului de posibili contracandidați și oponenți. Ceea ce se întâmplă acum.

Pericolul ascensiunii dlui Ciolacu cică ar veni de la Iohannis și PNL, așa că toată armata de activiști pesediști cu ceva imagine publică alături de posturi de televiziune ca Antenele lui Voiculescu, Realitatea TV, România TV a fugarului Ghiță precum și site-uri pe Net ca Ziare. com, Gândul, Știri pesurse, Jurnalul, DCnews, InPolitics… cu postacii, zvonacii, jurnaliștii și influencerii lor mătrășesc pur și simplu PNL și guvernul demisionar Cîțu, plus președinția lui Iohannis, pregătind astfel terenul din timp pentru eventualitatea ipotetică a alegerilor anticipate și a suspendării actualului președinte urmată de înscăunarea rapidă a dlui Ciolacu.

Au reușit până acum divizarea, dezorganizarea, decapitarea societății civile, susținătoare tradițională a Dreptei, aceea care a sprijinit mereu alternativa la guvernarea „ciumei roșii“.  Societatea civilă a fost mătrășită după  aceeași metodă eficace folosită în discreditarea lui Emil Constantinescu în 2000 și în prăbușirea PNȚCD. Mai țineți minte campania împotriva „boșorogilor impotenți, cu alzheimer și pamperși“, cum au dus „moșnegii țărăniști“ țara de râpă? Activiștii Stângii și-au bătut joc până și de sacrificiile și tortura lor în temnițele comuniste! Așa a mai câștigat Ion Iliescu încă un mandat (al treilea!) la Cotroceni, iar lui Adrian Năstase i-am „numărat ouăle“ 4 ani la Palatul Victoria.

Acum îi încurcă teribil „faraonul“ Iohannis, alias Tutankhamon, care joacă golf în timp ce țara moare de COVID. În campania de discreditare nu contează că actualul președinte își onora o invitație și un protocol al vizitei la dorința omologului său egiptean, nici participările la întrunirile regulate ale liderilor UE, ale organizațiilor internaționale referitoare la criza energetică și la nenorocirile determinate de încălzirea globală, de pandemie, nici vizibilitatea României asigurată prin prezența sa la SUMMIT G20, nici alte întâlniri cu marile personalități ale politicii mondiale. Din contra, agenda sa internațională bogată e batjocorită și anulată prin acuzații complet aiuritoare de poftă de excursii din banii statului, de neglijare a funcției prezidențiale, de „nepatriotism“ și lene („președinte spectator/delăsător 100%“), de aroganță la adresa poporului român a străinului Iohannis. De aceea, extremiștii de la AUR strâng semnături de la parlamentari, de la populația prostită cu minciuni pentru suspendarea președintelui. Au nevoie de scandal public / mediatic permanent pentru a câștiga voturi la viitoarele alegeri.

De unde verva asta extraordinară de a batjocori funcția supremă în stat? Cui aduce beneficii de imagine altcuiva decât lui Marcel Ciolacu și lui Dacian Cioloș? Unii spun că acesta ar fi și tâlcul ascuns al filmelor unor „turiști“(?) făcute la piramide și la terenul de golf. Nu cumva startul campaniei electorale prezidențiale e declanșat prea devreme, pentru ambii, riscând să plictisească electoratul în următorii trei ani? De ce PSD și USR fac jocul extremiștilor de la AUR, situație care li s-ar putea întoarce împotrivă-le?

De altfel, candidaturile prezidențiale sunt în spatele actualei crize guvernamentale: pierzând șansa de a primi învestitura la prezidențiale după ratarea alegerii în fruntea PNL, Ludovic Orban inflamează întreaga scenă politică, rupând o halcă importantă a partidului și aruncându-și foștii colegi în brațele PSD pentru realizarea majorității de guvernământ.

Exact același lucru și în aceeași manieră procedează Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, după ce a ieșit de la mititica, acuzațiile lor fiind identice. Nu mai bine și-ar da mâna?

Petru Tomegea

Ori, ori…

Ori, ori…

Nu cred să fi fost după ’89 o vreme mai tulbure și mai poticnită decât actuala și nu e vorba neapărat de pandemie, care seceră sute de vieți zilnic, cât de zălogirea speranței că vom trece cu bine peste boală și multiplele crize, unele sociale, economice, mai grele fiind cele ce și-au făcut cuib în sufletul nostru. Nimic nu e bine, nimic nu merge, nimic nu ne bucură, iar spațiul public o confirmă.

Astfel, când copiii mergeau la cursuri cu restricțiile de rigoare pandemică, măști, spălatul pe mâini, testare săptămânală, nu era bine fiindcă, iată, peste 400 sunt spitalizați cu SARS-CoV-2, iar când guvernul le-a dat două săptămâni de vacanță spre a curma infectarea, iarăși nu e bine, fiindcă pierd orele degeaba. Măsura avea rostul ei: copiii, mai rezistenți decât adulții, pot fi asimptomatici și e posibil să-și infecteze părinții, bunicii nevaccinați. Oricum te-ai suci, e rău, cauza principală fiind nevaccinarea, ceea ce nu s-a întâmplat în țările civilizate din Apusul Europei și nu numai. Acolo viața își reia cursul aproape normal. Noi mai așteptăm până vor mai muri câteva mii și ne va spune Șoșoacă să ne imunizăm. 

E rău și cu președintele Iohannis. De când cu PeeSeeDee, nimic nu-i mai iese. A stârnit mușuroiul de furnici din mass-media, iar alde Cristoiu, Ciutacu, Chirieac, Badea, Dumitrescu, Mungiu, Dogioiu, Nistorescu…, ajutați de politicienii de la USR, AUR, PSD, aripa Orban… scot de la naftalină candidatul Grivco, USL, PDL, 7 case din meditații, golful…, fără a ține cont că până la el foștii președinți stăteau prin colțuri la Consiliul UE, fără a fi băgați în seamă. Deranjează relațiile privilegiate cu Germania și Angela Merkel, cu SUA, Franța și Macron, Luxenbourg, Moldova și marile personalități mondiale? E rău că nu a instituit carantina totală, dar e rău și fiindcă a introdus restricțiile actuale… Oricum ar da-o, iese rău. 

Nici cu guvernarea nu e deloc bine: când erau guvernele Orban ori Cîțu („guvernul meu!“) nu era bine și Parlamentul le-a demis, probabil fiindcă ne obligau să purtăm botniță și să ne vaccinăm, nu ne lăsau la Mall și la restaurant, nu măreau salariile și pensiile, se împrumutau la bănci străine peste puterile noastre, iar după demiterea lor tot nu e bine fiindcă n-are cine ne obliga să purtăm mască și să ne ferim de boală, să închidă barurile, cluburile și stadioanele, iar numărul infectaților și al deceselor a urcat până la lună și stele. Au reușit totuși atragerea celor 30 de miliarde de Euro de la UE, dar acum n-are cine gestiona imensele fonduri și toți politicienii și-ar băga mâna nu doar până la cot…

Pe deasupra, nu era bine nici cu coaliția de guvernământ PNL-USR-UDMR, se certau mereu pe ciolan, nu le mai ajungeau banii, se batjocoreau în spațiul public, în Parlament, însă nu e bine nici fără majoritate. Era rău împreună cu USR, e și mai rău fără, dar nici sub tutela PSD, „ciuma roșie“ nu e bine. Dacă Ciolacu ar susține un guvern minoritar e bine, dar dacă ar avea oameni în guvern, iar nu-i bine.

Și mă uit și eu spre o țară civilizată unde coaliția creștin-democraților și a social democraților germani, dreapta și stânga împreună, fără să se scuipe și să se porcăiască, au făcut din Germania motorul Uniunii Europene, iar la noi o asemenea alianță cică pute de-ți ia nasul. Să ne fi deocheat Baba Vanda ori și-a făcut cuib lebăda neagră în Casa Poporului? De nu cumva în mintea atâtor Mafalde din politică și presă!

Nici armata, instituția în care „românii“ au cea mai mare încredere, nu mai e la fel de bună ca înainte de a fi desemnat prim-ministru generalul rezervist Nicolae Ciucă, fiindcă „Ciucă e Iohannis“, iar Iohannis e sas-sas, adică neamț. Cioloș era și el Julien (francez de-al lui Macron), Ludovic era un „călcător în străchini“, Câțu era „Mâțu“, și nu pot să nu dau glas gândului ascuns și suspinat al tuturor cârcotașilor: bre, strașnic era doar voievodul Dragnea, român de-al nostru, el singur era bun de președinte, de prim-ministru cu tânăra Irina, primă-doamnă, dar l-a mătrășit Soros cu mâna lui Coldea și cu Kovesi. Și ce dacă a luat el insula Belina și un braț al Dunării, ce, n-avea de unde? Și uite așa, în loc de spital, am fi ajuns mintenaș la bal. Hai liberare!

Petru Tomegea

Vă plângeați că nu avem guvern?

Vă plângeați că nu avem guvern?

Ba avem mai multe: PSD face guvern cu Firea la Interne și dandy Orlando la Finanțe, USR face guvern cu același Stelian Ion la Justiție, ca să-i ia lui Iohannis  pixul cu care numește procurorii, iar AUR vine cu o mulțime de bărbați „adevărați“, „tot unul și unul“, toți numai buni de prim-miniștri: unii îi ajută pe români să dea ortul popii mai repede ca să nu mai facă umbră pământului degeaba, altul vede România cu aripi mari, dar cu capul mic-mic, altul vine direct din Secu și tot așa… 

Am trăit s-o văd și pe asta: o fi ea criză de criză, dar toate partidele vor la guvernare.  Însă s-ar vota doar pe ele însele. Numesc și schimbă miniștri în direct la TV după cum le e ambiția, iar la Palatul Victoria nădușește bietul Florin Cîțu cu un guvern demis. În locul lui, aș rezolva într-o oră tărășenia: i-aș chema pe toți pohtitorii de funcții ministeriale la testare. Nu toți dăm examene? Președinții, viitorii miniștri, parlamentarii, primarii… de ce să nu dea? Le-aș da un test de limba română: rezumați în 23 rânduri ultima carte citită despre economie, finanțe, cultură, sociopolitică, managementul crizelor, statistică, arta guvernării…, deci câte o carte potrivită pentru fiecare domeniu ministerial. Vă asigur că toți doritorii și profitorii de prin studiouri TV și sedii de partide se vor face că plouă.  Fiindcă din discursul lor se vede clar că n-au citit niciuna și nici cu limba română nu stau bine. Și apoi un adevărat profesionist stă cuminte în banca sa fără a abuza de pile, cunoștințe și relații (PCR) să pună mâna pe „ciolan“ și nici n-ar sări în sus de bucurie odată ajuns la șansa de a-și servi patria. Nu că n-ar fi patriot, însă știe ce-l așteaptă.

Ce rezultă de aici? O mizerabilă și șocantă degringoladă a cadrelor la vârful partidelor românești care nu reușesc de trei decenii să-și aleagă în frunte reprezentați integri, intelectuali și tehnicieni, oameni de cuvânt, respectați în comunitățile lor, care-și cunosc lungul nasului, familiști modești, harnici, drepți și cinstiți. Obiceiurile proaste instaurate îndată după revoluția din decembrie nu mai pot fi eradicate: „eu te propun pe tine, tu mă propui pe mine și-o să ne fie amândurora bine“. Între timp scara valorilor s-a șubrezit cu totul: s-au burdușit instituțiile statului, birourile de agramați și semidocți numiți în funcții publice pe criterii de carnet de partid, inși imorali, puși pe căpătuială, agresivi verbal și nu numai care o țin într-un scandal, în valuri de ură și trădare. De aceea avem instabilitate politică și decizii proaste la vârf. E adevărat că sunt și multe excepții, inși care se pricep, altfel n-am avea creștere economică și nici n-ar avea cine ține pandemia cât de cât sub control – cifrele nenorocirii au început să scadă și poate scăpăm vii în câteva luni. Dacă ne vaccinăm…

Ce vedem acum? Un guvern PNL – USR – UDMR demis de parlamentarii USR + AUR + PSD, batjocorit, injuriat, porcăit cu ocazia moțiunii de cenzură de foștii colegi useriști, de partide și lideri care, stupefiant, acum vor să intre la guvernare alături de PNL – UDMR. Să fi pierit cu totul rușinea și bunul simț? Corect și cinstit era ca votanții moțiunii să-și fi pregătit din timp un prim-ministru și o nouă majoritate de guvernământ care să le treacă noul guvern prin Parlament, numai că majoritatea lor parlamentară nu există și nici nu va exista – niciun partid nu vrea să se asocieze nici cu USR, nici cu AUR… Și iaca așa România zace în instabilitate politică pentru cine știe câtă vreme.

Scandalul politic și cearta sunt la ordinea zilei ca într-un joc de copii: „Ceata lui Pițigoi/ Dai într-unul, țipă doi/ Aoleu, ce tărăboi…!“ Numai că toată zarva asta are un dedesubt: cele 30 de miliarde € de la UE care vor începe să intre din decembrie.  Și când vor intra trebuie să treacă pe la partid, partid care trebuie să fie la guvernare pentru a implementa programele deja aprobate. Partid care, astfel, speră la o gură de oxigen la viitoarele alegeri. Că doar nu s-or încăiera pentru salvarea mai rapidă din strânsoarea pandemiei, nici pentru rezolvarea problemelor apărute din pricina creșterii prețurilor la energie. Care rămân pe capul bieților poporeni.

Petru Tomegea