Și s-a făcut liniște!

Și s-a făcut liniște!

De când cu Revoluția din decembrie 1989, urările noastre de Crăciun și-au schimbat conținutul, principalul mesaj fiind „Să aveți un Crăciun liniștit!“ Numai că, până anul acesta, n-am prea avut parte de liniște, nici la propriu, nici la figurat. De zeci de ani afaceriști veroși au inundat piața cu sute de tone de pocnitori, de fel de fel de artificii, care de care mai bubuitoare, deși nici neam de tradiții în acest sens la români. Tremurau geamurile blocurilor, speriau bătrâni și copii, zburau ciorile de prin copaci, iar bieții motani și căței nici nu mai voiau să iasă din case. Ca să nu mai amintim de miile de accidente ale copiilor, de răniri și glume proaste, atacuri golănești cu petarde aruncate în sân sau în coafură. Și bani cheltuiți aiurea.

Partea cea mai urâtă în vremea sărbătorilor era însă a scandalurilor politice, a certurilor și a nesimțirii unor politicieni care tocmai atunci încercau să iasă în față: se băteau cu pumnul în piept ce tari sunt ei și ce proști adversarii, își îngropau rivalii în minciuni, injurii, procese de intenție, mârșăvii… cu speranța de a-i face de rușine și a le lua locul, fie și prin pierderea-câștigarea voturilor.  

Până prin 2004, Iliescu, cel „sărac și cinstit“, tătucul, bunicuța, stalinistul… era cauza tuturor relelor: a readus comunismul la putere, securiștii lui au pus mâna pe țară și pe afacerile bănoase, din pricina lui România bate pasul pe loc. Toate excesele CPUN și ale F(D)SN, apoi ale PDSR și, în sfârșit, PSD i-au fost puse în cârcă. Întotdeauna vacanțele, inclusiv cele de Crăciun și de Paști, veneau cu dezvăluiri, certuri interminabile, moțiuni de cenzură, căderi de guverne, politicieni în conflict cu legea.

PNȚCD, liderii țărăniști în frunte cu Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Ion Diaconescu, foști deținuți politici, conducerea PNL, PSDR-ul lui Sergiu Cunescu, liderul Convenției Democratice Emil Constantinescu… erau țapii ispășitori, punându-li-se și lor în cârcă mizerii legate de trecut, de moșieri, de Malaxa și Strousberg, de legionari și fasciști, de „cămășile verzi“! Voiau cică să ne vândă țărișoara imperialiștilor americani, capitalului străin ca să devenim o biată colonie, noi, urmași de daci și Burebista… Chestia asta cu colonia e încă în capul lui Adrian Năstase și al  celor de la AUR.

Se creaseră încă din primele zile ale revoluției doi vectori mari de atac, unul de la stânga spre dreapta abia născândă și altul gălbejit-galeș-pipernicit, anticomunist, proeuropean de la dreapta către stânga. Ei, bine, așa abia îngăimat, văzând spaima din ochii foștilor activiști ceaușiști, mesajul de dreapta a prins forță, iar după 6 ani a adus la putere Țapul în fruntea Convenției Democratice, demonstrând că poporul român nu este o masă amorfă și gelatinoasă, cum se plângeau marii „analiști“ făcuți peste noapte, cu soldă și surtuc roșu. Confruntările au continuat inclusiv în vremea tandemului Crin Antonescu – Victor Ponta și s-au acutizat după alegerile din 2020, părând că zodia crizelor politice e fără sfârșit.

Însă, începând cu 25 noiembrie 2021, s-a făcut deodată liniște! Competitorii războinici de dreapta și de stânga au fost chemați de președinte la aceeași masă, și-au înghițit orgoliile, înțelegând că România are nevoie de o coaliție de guvernare puternică spre a trece peste uriașele provocări generate de conflictul dintre Rusia și Ucraina, de COVID-Omicron și de implementarea programelor de dezvoltare PNRR cu bani europeni. Nu știu a cui a fost ideea. Unii zic că ar fi intervenit șefii NATO și ai SUA împreună cu liderii UE. Cert e că mai-marii PSD și PNL au înghițit gălușca și s-au apucat de treabă la Palatul Victoria, lăsând la o parte motivele de gâlceavă reciprocă și continuă. 

Ca urmare, poporenii au avut un Crăciun liniștit. Necăjiți au fost doar presarii care nu găseau subiecte să-și mențină audiența, scormonind după ori inventând break-news-uri cu politicieni călcând strâmb. Au găsit, slavă Domnului! accidente groaznice, divorțuri ale celebrităților, încercând să ne strice liniștea cu un irlandez beat în vizită nocturnă la Casa Poporului ori cu părăsitele metrese, ibovnice focoase, sulemenite rămase fără parale tocmai de sărbători. Șomerițe de lux.

Petru Tomegea