O campanie liniștită și plicticoasă?

O campanie liniștită și plicticoasă?

O mulțime gălăgioasă de jurnaliști, mai ales elitiști, și figuri eternizate prin studiouri TV s-a strofocat să ne convingă de „adevărul“ întrebării din titlu, deși realitatea a fost cu totul alta: nu știu cine a avut timp să se plictisească de atâta liniște când n-a fost oră în această campanie să nu bubuie minciuni groase, calomniatoare, injurioase, manipulări sforăitoare, îngroziri și sperieturi, amenințări, fake news-uri și procese de intenție, care de care mai ticălos-odioase, că-ți taie răsuflarea.

Să le facem un inventar ca să vedeți dacă nu cumva ușa democrației ne-a fost închisă în nas tocmai nouă, alegătorilor: 

• cică sasul este membru al masoneriei germane și a primit sarcina să  ia  România pe persoană fizică și să o predea la cheie Germaniei d-nei Merkel;
• odată ales la Cotroceni, imediat va tăia salariile și pensiile, mărite cu atâta trudă de d-na Dăncilă, va impozita salariile și banii trimiși acasă de diasporeni;
• pe vremea serviciului militar obligatoriu, cică neamțul n-a primit gradul de sublocotenent ca toți ceilalți, ci a rămas caporal. Ni se sugerează că nu-l ducea capul…
• n-a fost în stare să facă un copil măcar, cum să fie președinte? (acuzație ticăloasă preluată din bagajul la fel de odios al campaniei pentru primul mandat);
• e străin de neam și țară, e papistaș luteran, nu ortodox ca noi toți și e apropiat de nemții lui, nu de români;
• e adevărat că s-a întâlnit de două ori cu Donald Trump, dar țara nu s-a ales cu nimic în afara unei șepci primite cadou și a trei poze; 
• a purtat cască în ureche la conferința de presă pentru că nu e în stare să articuleze un discurs simplu în limba română și trebuie să i se șoptească;
• este acuzat că stă mai mult în vacanță, nu „la muncă“, mai ales când țara are nevoie de el, dar adevărul e că în ultimii doi ani nici n-a avut concediu;
• ”Domnul Klaus cred deja (sic!) se şi vede şef de lagăr de concentrare şi toţi PSD-iştii băgaţi acolo la reeducare”; deja se vorbește de gazare;
• fiind susținut de PNL, urmașul PDL – Băsescu, nu numai că va tăia  pensiile, deja a început, dar va închide și spitale, și școli. Lista acestora e gata făcută;
• USR-PLUS, UDMR, PMP, votanții lui Toader Paleologu cică nu votează cu Iohannis, iar liberalii ar face bine să voteze cu Dăncilă, să scape țara de dictatură…

Singura întrebare pe care trebuie să ne-o punem este dacă astfel de minciuni sfruntate sunt demne de o societate civilizată și rezonabilă, de o campanie electorală într-o țară europeană care se vrea democratică ori fac parte dintr-o încăierare de cartier, nu de mahala, căci mahalaua mai avea totuși oarece ștaif.

Iată că la cei 30 de ani de libertate și cică de democrație avem dovada că politica românească are foarte mari dificultăți să se integreze în cutumele Uniunii Europene. Încă nu putem face pasul spre normalitate, spre științele politice, spre o administrație competentă, iar naivitățile și manelismul cu dușmani, trădători și mincinoși ne scoate la iveală rămânerea în urmă, defazarea și lipsa unei atitudini educate.

În aceste condiții, firește că alegătorii nu și-au putut face o idee măcar despre programul electoral și proiectele pe care le propun candidații, iar voturile celor educați care s-au prins de manipulare au migrat pervers spre celălalt candidat. Pentru că așa s-a întâmplat de fiecare dată: minciunile nu l-au favorizat pe Ion Iliescu, ci pe Emil Constantinescu, țapul, vânzătorul de țară, veneticul, la fel cum injuriile la adresa lui Klaus Iohannis din primul tur al trecutelor prezidențiale l-au făcut pe Victor Ponta să piardă milioane bune de voturi în al doilea tur. Dar de învățat n-a vrut să învețe nimeni nimic, nici măcar trupele de PR și staff-ul electoral aflate în serviciul candidatei. 

Așa că, în locul mult clamatei liniști, am avut zilnic circ și bălăcăreală politicianistă: membrii fostului guvern au făcut mare caz de de dezbateri, vrând să-i tragă la răspundere pe actualii miniștri: Orlando, Al Capone, l-a invitat la „dezbatere“ pe Florin Cîțu, dar acesta și-a văzut de bugetul „dublu“ al fostei guvernări, Olguța a chemat-o la confruntare pe Violeta Alexandru, apoi i-a desființat pe toți, au curs acuzațiile la adresa dictatorului Iohannis…

Răspunsul actualilor diriguitori: depesedizarea instituțiilor statului…

Petru Tomegea